ANALIZĂ | Trei ani de război în Ucraina: bilanțul unui conflict devastator

  • 24 Februarie 07:57
ANALIZĂ | Trei ani de război în Ucraina: bilanțul unui conflict devastator

Sursa foto: Pierre Crom/Getty Images

Luni, 24 februarie 2025, se împlinesc trei ani de la începutul invaziei ruse în Ucraina. În acest al treilea an de război, frontul s-a extins, noi actori au fost implicați, iar pierderile teritoriale și umane au continuat să crească. De la ofensiva ucraineană în Kursk, la utilizarea noilor rachete rusești Oreșnik și sprijinul militar al Coreei de Nord pentru Moscova, principalele evenimente ale anului conturează o imagine a unui conflict tot mai complex.

Digi24, care citează News.ro și AFP, trece în revistă câteva dintre momentele esențiale ale acestui al treilea an de război, în câteva cuvinte și cifre relevante.

Ofensiva surpriză a Ucrainei în Kursk

La începutul lunii august 2024, trupele ucrainene au lansat un atac surpriză în regiunea de frontieră Kursk (vestul Rusiei), unde încă rezistă, în ciuda contraofensivei ruse lansate pentru a le expulza.

La 13 februarie, Kievul a declarat că ar controla 500 km², cu două treimi mai puțin decât cei 1.400 km² revendicați la începutul atacului. Sute de civili ruși nu au avut timp să se evacueze și se află încă în zona din apropierea luptelor, rupți de familiile lor și de restul Rusiei.

Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat recent că este dispus să facă un „schimb” de teritorii în cazul unor negocieri de pace cu Moscova – cu alte cuvinte, să cedeze această mică parte ocupată a regiunii în schimbul unei sume de bani. Kremlinul a respins însă această idee.

Coreea de Nord, implicată în război?

Presupusa implicare a unei armate străine a reprezentat o escaladare majoră a conflictului. Potrivit Ucrainei, Statelor Unite și Coreei de Sud, Coreea de Nord a trimis peste 10.000 de soldați pentru a sprijini forțele ruse în regiunea Kursk începând cu luna octombrie, un fapt pe care nici Moscova, nici Phenianul nu l-au recunoscut.

Kievul a afirmat recent că acești soldați au fost „retrași” din cauza pierderilor importante, înainte de a anunța că aceștia luptă din nou în regiune.

Serviciile secrete sud-coreene au estimat în ianuarie 2025 că aproximativ 300 de soldați nord-coreeni au fost uciși și 2.700 răniți.

Phenianul a fost, de asemenea, acuzat luni de zile de Kiev și de Occident că furnizează Rusiei proiectile de artilerie și rachete balistice.

Oreșnik, noua armă a Rusiei

Rusia a folosit ultima sa generație de rachete Oreșnik pe 21 noiembrie 2024 împotriva orașului Dnipro, din centrul-estul Ucrainei, ca răspuns la atacurile ucrainene cu rachete americane și britanice cu rază lungă de acțiune.

Pentru acest atac fără precedent, arma experimentală a purtat focoase convenționale. Totuși, aceasta poate fi echipată cu focoase nucleare și poate lovi ținte aflate la mii de kilometri distanță.

Liderul rus Vladimir Putin a amenințat că o va folosi împotriva „centrelor de decizie” de la Kiev.

Teritoriu pierdut: Ucraina cedează peste 4.000 km²

Forțele ruse au avansat cu 4.360 km² în Ucraina începând din 24 februarie 2024, de aproape 22 de ori mai mult decât în timpul celui de-al doilea an de război (200 km²), potrivit unei analize AFP bazate pe datele furnizate de Institutul american pentru Studiul Războiului (ISW), la data de 16 februarie.

Aproape trei sferturi din teritoriul cucerit de ruși se află în estul regiunii Donețk, unde trupele Moscovei au revendicat capturarea orașului Torețk pe 7 februarie 2025 și sunt în pragul unui alt mare oraș minier, Pokrovsk.

Ajutorul de 61 de miliarde de dolari pentru Ucraina

În aprilie 2024, Statele Unite au aprobat un ajutor economic și militar de 61 de miliarde de dolari pentru Ucraina, după luni de negocieri în Congres. Între realegerea lui Donald Trump în noiembrie și predarea puterii pe 20 ianuarie, administrația lui Joe Biden a depus toate eforturile pentru a accelera livrarea acestui sprijin.

În special, a deblocat 20 de miliarde de dolari, partea sa dintr-un împrumut de 50 de miliarde de dolari promis de G7, care va fi finanțat din dobânzile la activele rusești înghețate ca urmare a sancțiunilor internaționale.

Donald Trump a declarat recent că dorește să obțină acces la resursele miniere strategice ale Ucrainei în schimbul continuării ajutorului american, o propunere la care Volodimir Zelenski pare să fie deschis.

Tags

Alte Noutati

LIVE: Matinal cu Victoria Cușnir și Sergiu Scânteian
Meteo Chișinău
-10,76
Cer senin
Umiditate:79 %
Vint:2,06 m/s
Tue
0
Wed
1
Thu
1
Fri
4
Sat
4
Arhivă Radio Chișinău