În perioada 1 ianuarie 2019 – 31 decembrie 2023 au fost înregistrate 37 de procese judiciare împotriva mass-media, arată o analiză CRJM. Dintre acestea, 26 au vizat direct instituții mass-media, iar în 11 cazuri presa a fost atrasă indirect. Printre reclamanți au fost politicieni sau persoane cu funcții importante în stat, menționează co-autoarea studiului, Victoria Mereuță:

 „Cauza lui Alexei Vîrlan, fostul ministru al transporturilor, împotriva Ziarului de Gardă, care într-un material jurnalistic expunea acte de corupție vis-a-vis de numirea sa în funcție, a fost deranjat de acest articol, s-a adresat în judecată, iar instanțele de fond și CSJ au menționat că din momentul în care este un subiect de interes public major, libertatea de exprimare, chiar dacă nu respectă standardele jurnalistice, va avea prioritate în această cauză, în special atunci când vorbim despre un subiect care vizează transparența funcționării autorităților”.

Chiar dacă în majoritatea cazurilor, judecătorii au respins cererile reclamanților împotriva jurnaliștilor, acest fenomen ar putea influența activitatea presei, atenționează reprezentantul Centrului de Resurse Juridice, Andrei Nasu.

 „Chiar dacă legislația a fost aplicată corect, iar 7 din 10 acțiuni au fost respinse, totuși implicarea și atragerea în procesul de judecată a mass-media creează un disconfort și în aceste cazuri mass-media ar putea fi redusă la tăcere sau ar putea diminua interesul sau activitatea ei de a reflecta subiecte sensibile, dar importante pentru societate”, a afirmat Andrei Nasu.

Potrivit raportului, cea mai mică sumă, solicitată în instanță de la jurnaliști în calitate de prejudiciu moral a fost de 18 mii de lei, iar cea mai mare se ridică la 300 de mii de lei.