Legea electorală rusă spune că, dacă niciun candidat nu primește mai mult de jumătate din voturi, exact după trei săptămâni, pe 7 aprilie 2024, va avea loc un al doilea tur de scrutin. 

Alegerile prezidențiale sunt prezidențiale, dar nu sunt alegeri. Există un singur candidat… sau aproape. Vor fi și alți trei candidați, dar aceștia se vor prezenta doar pentru a pierde. Acesta este scenariul scris de Vladimir Putin (la putere din 2000). Au fost 11 candidați, dar cei care au vrut să fie candidați pentru a încerca să câștige au fost deja eliminați.

Aleksei Navalnîi, principalul adversar politic al lui Putin, a murit în urmă cu aproape o lună într-o închisoare de maximă securitate, iar Boris Nadejdin, singurul candidat în viață care criticase public războiul din Ucraina, a fost respins de Comisia Electorală pentru că au existat „nereguli” cu privire la 15% din semnăturile care îi susțineau candidatura. Știm despre cazul lui Nadejdin, dar ca și el au mai fost șase candidați respinși.

Au mai rămas doar trei candidați care susțin sistemul actual și pe conducătorul acestuia. Aceștia sunt Vladislav Davankov (Oameni noi), Leonid Sluțki (Partidul Liberal Democrat din Rusia) și Nikolai Haritonov (Partidul Comunist).

Cei trei au contribuit cu cele două milioane de semnături necesare pentru a candida la președinția Rusiei. Mai mult, așa cum prevede Constituția rusă, aceștia au peste 35 de ani și au locuit în Rusia permanent cel puțin 25 de ani (înainte erau necesari doar 10 ani, dar Putin a schimbat regula).

Vladislav Davankov

El este candidatul partidului Oameni Noi, cu o orientare liberală conservatoare. Davankov (n.1984) este un om de afaceri rus și actual vicepreședinte al Dumei de Stat.

Partidul său a fost singurul din parlament care nu a susținut independența regiunilor Donețk și Luhansk din Ucraina în preludiul invaziei ruse. Formațiunea politică a lui Davankov s-a abținut. În timpul pandemiei de coronavirus, el s-a opus vaccinării obligatorii.

La alegerile legislative din 2021, Davankov a fost ales în Duma de Stat. Președintele Dumei l-a numit pentru că pentru fiecare bloc politic este numit cel puțin un vicepreședinte. În 2023, a candidat fără succes la funcția de primar al Moscovei: a primit 5,38% din voturi.

Leonid Sluțki

El este deputat al Dumei de Stat a Rusiei și un membru de frunte al Partidului Liberal-Democrat din Rusia. Sluțki (n. 1968) este decan al departamentului de Relații Internaționale de la Universitatea de Stat de Economie, Informații și Statistică din Moscova. El a ocupat funcții de conducere bancare și a fost consilier al primarului Moscovei. De asemenea, a informat o conducere a Prezidiului Sovietului Suprem al URSS.

În martie 2014, în urma referendumului privind statutul Crimeii, Sluțki a devenit unul dintre primii oameni care au fost sancționați de Statele Unite (și de către Canada și Uniunea Europeană). În 2017, a pus ochii pe harta Spaniei. El a numit referendumul de independență al Cataloniei o „probă de foc” pentru UE. La acea vreme, el a întrebat: „Va fi de acord Bruxelles-ul cu dreptul națiunilor la autodeterminare, așa cum a făcut cu Kosovo, sau va continua să insiste asupra principiului integrității teritoriale” (cum a făcut cu Crimeea)?

Sluțki are relații strânse cu conducerea Bisericii Ortodoxe Ruse. Și mulți bani, de origine nu întotdeauna clară. În martie 2018, Navalnîi și Fundația sa Anticorupție (FBK) au publicat o anchetă asupra proprietății lui Sluțki și l-au acuzat de acumulare ilicită de avere.

În același an, reporterul rus al BBC News, Farida Rustamova, asistenta magicianului Debbie McGee, producătoarea Dozhd Daria Zhuk, fosta reporteră ziarului „Kommersant” Anastasia Karímova și jurnalista RTVi Ekaterina Kotrikadze l-au acuzat pe Sluțki de hărțuire sexuală. Acesta, compându-se cu Harvey Weinstein, a spus că este ținta unei defăimări.

Nikolai Haritonov

Este un politician rus, membru al Dumei de Stat de 30 de ani. A fost în Partidul Agrar, dar în 2007 a intrat în Partidul Comunist al Federației Ruse, pentru care candidează acum.

Haritonov (n.1948) a încercat deja să-l învingă pe Putin în urmă cu douăzeci de ani. A candidat pentru funcția de președinte în 2004, cu deviza „Pentru pământul natal și voința populară”. El a avut sprijinul liderului Partidului Comunist, Ghenadi Ziuganov, în ciuda faptului că, inițial, a dorit ca partidul să nu participe la alegeri pentru a protesta față de ceea ce el considera „natura nedemocratică” a acestor alegeri.

Cronicile spun că, cu acea ocazie, Haritonov a vorbit frecvent despre virtuțile leninismului. În cele din urmă, a pierdut în fața lui Putin: a ajuns pe locul doi cu 14% din voturi. El știe că de data aceasta va pierde din nou (de fapt este candidat pentru că Ziuganov a preferat să nu fie). El se opune multor politici interne ale lui Putin, dar nu invaziei Ucrainei.