Ca urmare, copiii au nevoie de îngrijiri speciale și riscă o serie de dizabilități, dacă nu beneficiază de asistența necesară. Autoritățile au declarat anul 2014, Anul copilului prematur și își propun să diminueze în jumătate numărul nașterilor premature, în următorii 10 ani și să reducă astfel și rata mortalității infantile. 

Ioana Bivol i-a născut pe cei doi gemeni ai săi la 31 de săptămâni, fiecare având o greutate mai mică de 1kilogram și jumătate, fapt ce constituia un risc pentru sănătatea copiilor. A fost internată la Institutul Mamei și a Copilului, unde copii au fost îngrijiți pentru a ajunge la greutatea similară unor copii născuți la termen.

Riscul mortalității în rândul copiilor născuți prematur este de câteva ori mai mare decât în cazul copiilor aduși pe lume în termen obișnuit. Scopul autorităților este reducerea numărului de nașteri premature cu 50 la sută, în următorul deceniu a subliniat ministrul adjunct al Sănătății, Mihai Ciocanu, în cadru unei conferințe de presă.

Nașterile premature apar deseori ca urmare a ferilizărilor in vitro, a unor maladii, a modului de viață nesănătos, iar una dintre cauze este violența în familie, a declarat directorul Institutului Mamei și Copilului, Ștefan Gațcan.

Pentru îngrijirea unui copil prematur până la externare, la Institutul Mamei și Copilului, sunt cheltuiți de la 70 până la 200 de mii de lei. În cadrul acestei instituții, în 2008, a fost creat Serviciul Republican de diagnostic și Supraveghere a nou-născutului. Tot aici funcționează un centru pentru prematuri, pentru reabilitarea căruia sunt necesare 4,5 milioane de lei, mai arată datele Ministerului Sănătății.