În fața carnagiului declanșat de Rusia în Ucraina nu mai există scuze, amânări, explicații de circumstanță, nu rezistă basmele cu „naziștii” și „banderoviștii” ucraineni sau născocirile mai noi despre „armele chimice” (Revista presei)
-
17 Martie 2022 09:34
Liderii Ucrainei raportează un nou atac dezastruos în Mariupol, în care ar fi fost ucise peste 1000 de persoane, scrie Cotidianul.md. Potrivit informațiilor transmise de presa internațională, precum și de Ministrul de Externe ucrainean Dmytro Kuleba, clădirea Teatrului Dramatic era utilizată pe post de adăpost anti-bombardament, astfel că sute de persoane s-au aflat acolo, în momentul când a avut loc atacul. Și viceprimarul orașului Mariupol, Serhiy Orlov, a declarat că forțele ruse au bombardat clădirea teatrului în case se ascundeau civilii din Mariupol. Între 1.000 și 1.200 de oameni se fost acolo teatru, în timpul atacului. Numărul exact al victimelor este încă necunoscut”, a spus Serhiy Orlov
În fața carnagiului declanșat de Rusia în Ucraina nu mai există scuze, amânări, explicații de circumstanță, nu rezistă basmele cu „naziștii” și „banderoviștii” ucraineni sau născocirile mai noi despre „armele chimice” pe care, ucrainenii, chipurile, le-ar fi dezvoltat ajutați de americani, susține Vitalie Ciobanu în editorialul său la Europa Liberă. Potrivit acestuia, asistăm la dezlănțuirea fanatică a unui om – Vladimir Putin – căreia i s-a urcat megalomania la cap. Vitalie Ciobanu subliniază că „E un timp al delimitărilor și al atitudinilor clare, lipsite de echivoc, și în Republica Moldova. Autorul consideră că Dodon, Voronin, Ceban, Greceanîi, Bătrâncea și ceilalți politicieni pro-ruși din Republica Moldova, trebuie să ne spună ce cred despre masacrul lui Putin din Ucraina. Cum „apreciază” ei cei peste 90 de copii uciși de rachetele rusești, cum văd catastrofa umanitară de la Mariupol – un oraș martirizat, transformat în ruine. Cum „se raportează” la distrugerea Harkovului – oraș preponderent rusofon din estul Ucrainei?
Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei a votat în unanimitate recunoașterea stării de ocupație a regiunii transnistrene a Republicii Moldova de către Rusia, scrie DW. Publicația observă că, la Chișinău, politicienii pro-ruși numesc gestul europarlamentarilor „tentativă de atragere a Moldovei” în războiul dintre Rusia și Ucraina. Ca și oficialii ruși, socialiștii moldoveni se feresc să numească „război” ceea ce se întâmplă în Ucraina. Socialistul Vlad Bătrâncea a accentuat pentru moldoveni că amendamentul nr. 6 din documentul votat de APCE a fost introdus la solicitarea delegației României. Potrivit fostului ambasador al Republicii Moldova la Washington, Igor Munteanu, Rezoluția APCE din 15 martie este un moment politic magistral, care ar putea servi pe viitor Republicii Moldova ca o pârghie puternică prin care forțele sănătoase ale societății din Moldova vor putea bloca ori contesta sistemic orice tentative de a legitima actualul regim de ocupație străină din stânga Nistrului sub camuflajul unui statut special, construit pe realitățile unui rapt teritorial făcut prin războiul ruso-moldovenesc din anul 1992.
Nu război civil ori conflict ori diferend inventat de politicieni, ci război adevărat, foarte asemănător cu agresiunea de astăzi din Ucraina. Iar Ucraina va rezista, fără îndoială", susține ambasadorul Munteanu într-o intervenție pentru DW.
Gazeta de Chișinău remarcă faptul că trei membri din delegația Republicii Moldova la APCE s-au abținut să voteze retragerea Rusiei din Consiliul Europei. Acestea aparțin deputaților Vlad Bătrîncea (PSRM), Adela Răileanu (PSRM) și Natalia Davidovici (PAS). Deputata PAS, Natalia Davidovici, a spus pentru ziarulnational.md că ea a participat la toată ședința APCE, dar nu a putut vota în favoarea rezoluției, așa cum a discutat din timp cu colegii din fracțiune, din cauza unei probleme tehnice.
Jurnal.md relatează despre războiului de la Academia de Științe. Publicația scrie că Academia de Științe a Moldovei (AȘM) a modificat textul Declarației din 28 februarie, prin care dezaproba așa-zisa „operațiune militară” a armatei ruse în Ucraina, după ce academicianul Eugen Doga a declarat pentru Jurnal.md că prin acest text conducerea instituției a dat R. Moldova de rușinea lumii. În declarația redactată, expresia „operațiunea militară”, impusă de propaganda moscovită, este înlocuită cu termenul „invazie”. Cu toate acestea, Doga a fost criticat pentru poziția sa, în cadrul unui eveniment despre răzbiul ruso-ucrainean, care a avut loc recent la AȘM.
Conducerea Academiei de Științe a Moldovei a numit războiul din Ucraina „operațiune specială”, subliniază editorul Gheorghe Erizeanu într-o postare pe blogul său. Acesta scrie că Academicianul Eugen Doga, născut în Transnistria, care a învățat româna după 20 de ani, muzica căruia a răsunat la deschiderea Olimpiadei de la Soci, căsătorit cu o rusoaică, care a învățat și ea o română melodioasă și literară, a cerut președintelui Academiei de Științe să numească lucrurile pe nume. Războiul este război. Nu trebuie să fii erou ca să spui asta. Și nici academician, a declarat Eugen Doga. Iar conducerea AȘM a realizat o întreagă „operațiune specială” pentru a-l ataca pe Eugen Doga. Publicistul concluzionează că Academia de Științe a ajuns o structură marginalizată social, umilită cultural și docilă politic. Iar mititeii se dau mari strategi ai unui submarin galben în stepele științei de pe fluviul Bâc, conclide Gheorghe Erizeanu.