În ce condiții ar putea fi dizolvat Parlamentul. Alina Russu: „Juridic este posibilă organizarea în aceeași zi a alegerilor locale cu alegerile anticipate”
-
22 Martie 2019 14:00
Începând de ieri, potrivit legii, actualul Parlament are la dispoziție cel mult trei luni pentru a începe să adopte legi sau să formeze Guvernul, în caz contrar ar urma să fie dizolvat.
Unii politicieni vehiculează posibilitatea organizării alegerilor locale generale cu un eventual scrutin parlamentar anticipat, dar Comisia Electorală Centrală consideră inoportun un asemenea scenariu.
Parlamentul de legislatura a X-a este considerat legal constituit, la 21 martie 2019, iar de la această dată și până la 21 iunie, deputații sunt obligați să adopte legi și să numească un nou Guvern, în caz contrar, Legislativul ar urma să fie dizolvat.
Constituția stabilește clar că Parlamentul poate fi dizolvat dacă nu adoptă legi în decurs de trei luni. Legea supremă prevede dizolvarea și în cazul imposibilității votării Guvernului. Procedura în acest caz presupune mai multe etape: președintele trebuie să consulte fracțiunile parlamentare, după care să propună o candidatură. În continuare, Parlamentul are la dispoziție 45 de zile pentru a acorda votul de încredere pentru noul Guvern, fiind posibile mai multe încercări, a explicat pentru Radio Chișinău fostul judecător și președinte al Curții Constituționale, Victor Pușcaș.
„În privința legilor – blocajul se consideră de la constituirea legală a Parlamentului. Trei luni. Dar în privința când nu se formează Guvernul este vorba de 45 de zile din momentul primei numiri. După aceasta, este necesar avizul Curții Constituționale care este emis în decurs de până la o lună, după care dizolvă Parlamentul. Teoretic, toate aceste proceduri ar putea fi executate în aproximativ trei luni, ceea ce ar însemna că spre sfârșitul lunii iunie șeful statului ar putea semna decretul de dizolvare a Parlamentului și anunța data alegerilor anticipate, care vor avea loc în decurs de 60-90 de zile, adică în lunile august sau septembrie”, a explicat fostul președinte al Curții.
Anterior, unii politicieni nu aui exclus posibilitatea organizării eventualelor alegeri parlamentare concomitent cu cele locale.
Președinta Comisiei Electorale Centrale Alina Russu a explicat pentru Radio Chișinău că alegerile locale ar urma să aibă loc după expirarea mandatelor actualilor primari și consilieri, la 14 iunie. Dar legislația nu stabilește un termen limită. Juridic este posibilă organizarea alegerilor parlamentare și a celor locale în aceeași zi, dar un asemenea scenariu ar fi inoportun din cauza complexității procedurilor electorale, a declarat Alina Russu.
„Formal, juridic este posibilă organizarea în aceeași zi a alegerilor locale cu alegerile anticipate, dar intensitatea și complexitatea procedurilor electorale este mult mai înaltă. Dacă discutăm ipotetic un asemenea scenariu, ar însemna că vom avea localități unde alegătorii vor primi șase buletine de vot”, a afirmat președinta CEC.
Amintim că în plenul Parlamentului Igor Dodon a anunțat că va începe în curând consultările cu fracțiunile parlamentare și a precizat că nu va accepta un Guvern propus de o alianță majoritară formată din transfugi. După ce Blocul ACUM a anunțat că nu va negocia crearea unei alianțe, experții consideră cel mai plauzibil scenariu o alianță dintre democrați și socialiști, dar nu exclud nici posibilitatea alegerilor anticipate.