Potrivit Biroului Național de Statistică (BNS), prestațiile sociale constituie a doua sursă de venit după importanță. La formarea veniturilor au contribuit și activitățile pe cont propriu. Activitatea individuală agricolă reprezintă 8,3% din activitățile pe cont propriu, iar 6,3% –activitatea individuală non-agricolă.

Transferurile bănești din afara țării rămân a fi o sursă semnificativă pentru bugetul gospodăriilor, cu 0,5 puncte procentuale mai mult comparativ cu anul 2019.

În funcție de mediul de reședință, veniturile populației din mediul urban au fost de 1,4 ori mai mari comparativ cu veniturile populației din mediul rural. Populația rurală, în comparație cu cea urbană, este dependentă într-o proporție mai mare de transferurile din afara țării. Pentru populația rurală este caracteristică și o contribuție mai mare a prestațiilor sociale.

Mărimea medie a veniturilor este determinată, în primul rând, de componența gospodăriei. Veniturile ce revin în medie unei persoane descresc pe măsura majorării numărului de membri în gospodărie. Gospodăriile formate dintr-o singură persoană au dispus de venituri de 1,8 ori mai mari comparativ cu cele constituite din cinci și mai multe persoane. Ponderea veniturilor din activitatea salarială este maximală în cazul gospodăriilor formate din 3-4 persoane. În cazul gospodăriilor cu copii, veniturile salariale dețin o pondere mai mică în cazul celor cu trei și mai mulți copii.

Cheltuielile medii lunare de consum ale populației, în 2020, au constituit în medie pentru o persoană 2791,2 lei și au rămas practic la nivelul anului precedent. Ajustate la indicele prețurilor de consum, datele arată că populația a cheltuit în medie cu 3,5% mai puțin comparativ cu 2019. Cea mai mare parte a cheltuielilor este destinată pentru necesarul de consum alimentar – 43,5%. Urmează cheltuielile pentru locuință, serviciile comunale și îmbrăcăminte, încălțăminte.

În funcție de reședință, populația din mediul urban face cheltuieli de consum de 1,5 ori mai mari față de cheltuielile populației din mediul rural. În mediul urban, pentru asigurarea consumului de produse alimentare, populația a alocat 39,8% din cheltuielile lunare de consum, iar în rural – 47,2%. Pentru populația urbană a fost înregistrată o pondere mai mare a cheltuielilor pentru transport, sănătate, recreere și cultură, educație și pentru restaurante, hoteluri. Totodată, pentru populația rurală, o pondere mai mare în structură ocupă cheltuielile pentru îmbrăcăminte, încălțăminte, dotarea, întreținerea locuinței și telecomunicații.

Evoluția trimestrială a veniturilor populației a înregistrat tendințe oscilante pe parcursul anului 2020. Cele mai mici venituri au fost înregistrate în trimestrul al II-a, iar cele mai mari în trimestrul al IV-a. Contribuția activităților salariale s-a micșorat pe parcursul anului de la 49,4%, în trimestrul I, până la 49,0% – în trimestrul al IV-a. Cel mai puțin populația a cheltuit în trimestrul al II-a, iar cel mai mult în trimestrul al III-a.