Războiul din Ucraina rămâne cea mai serioasă provocare la adresa securității Republicii Moldova. Riscurile sunt amplificate de prezența unei regiuni secesioniste pe teritoriul țării și de armata rusă care staționează ilegal în stânga Nistrului. „În cazul Ucrainei Rusia aplică războiul convențional, în cazul nostru – războiul hibrid. Aici mă refer la atacurile cibernetice, șantajul cu gazul, propagandă, embargo. Toate aceste elemente în limbaj oficial se numesc război hibrid. În acest război sunt implicate serviciile secrete ruse. De asemenea, ei au aici coloana a 5-a. În plus, avem un teritoriu separatist unde se află ilegal armata Federației Ruse, tot acolo se află un mare depozit de armament. Sunt și forțe politice la Chișinău care simpatizează sau coparticipă la aceste încercări de a destabiliza situația politică. De asta noi trebuie să venim cu acțiuni foarte clare ”, a spus Igor Grosu în cadrul unei ediții speciale de la Radio Moldova.

Președintele Parlamentului spune că statutul de neutralitate al Republicii Moldova, prevăzut în Constituție, nu poate fi schimbat atât timp cât populația nu-și dorește apartenența la niciun bloc miliar. Igor Grosu spune că, în colaborare cu statele occidentale, guvernarea va continua să-și consolideze capacitățile de apărare.

„Doar cuvântul neutralitate scris în Constituție nu ne salvează. Noi trebuie să avem o armată bine echipată, cu echipamente moderne, să poată monitoriza spațiul aerian, să avem apărare aeriană. Toate discuțiile opoziției la acest subiect sunt o încercare de a nu admite ca militarii noștri să fie capabili să ne apere. Toate sondajele arată că cetățenii optează pentru neutralitate și toate discuțiile privind aderarea la un bloc militar, având o armată pe teritoriul statului, având o zonă secesionistă, nu fac decât să amplifice conflictul. Noi trebuie să continuăm să ne consolidăm neutralitatea, să colaborăm foarte bine cu vecinii, cu România, cu UE, să coparticipăm la acțiuni menținere a păcii, pentru că atunci înveți din acțiunile altor state”, a mai spus președintele Parlamentului.

Potrivit legii bugetului de stat pentru anul 2023, bugetul Ministerului Apărării a crescut până la 1,69 miliarde de lei, ceea ce reprezintă 0,55% din PIB. Din suma totală, 500 de milioane de lei urmează să fie cheltuite pentru procurarea de echipamente și muniții.