Președintele Parlamentului a menționat că astăzi se îndeplinesc 16 ani de când tinerii au ieșit în stradă pentru a cere dreptul de a trăi într-un stat liber și democrat.

„Acum 16 ani, moldovenii au spus răspicat că viitorul Republicii Moldova este în marea familie europeană. Cu toții am crezut că ne vom mișca mai repede. Dar în anii care au urmat, au fost noi tentative în care politicieni declarați proeuropeni au tot vândut această țară Kremlinului. Acum, la 16 ani distanță, suntem tot mai aproape de a îndeplini visul acelor tineri de a trăi într-o țară ca afară. Într-o Moldovă europeană și prosperă. De aceea, nu avem dreptul moral să ne abatem de la acest drum și trebuie să muncim mai departe. Pentru că de noi depinde ce se va întâmpla cu Moldova în următorii ani. Și eu sunt încrezător că moldovenii vor face alegerea corectă și în acest an, fiindcă moldovenii știu cine ne vrea binele și cine răul”, a opinat Grosu.

Astăzi se împlinesc 16 ani de la protestele violente din 7 aprilie 2009, unul dintre cele mai controversate și marcante episoade din istoria recentă a Republicii Moldova. Ceea ce a început ca un protest pașnic al tinerilor împotriva presupusei fraudări a alegerilor parlamentare, a degenerat și s-a soldat cu clădiri devastate și tineri maltratați.

Protestele au izbucnit la o zi după ce Comisia Electorală Centrală a anunțat victoria Partidului Comuniștilor la alegerile parlamentare cu aproape 50% din voturi. Tinerii, mobilizați pe rețelele sociale, au ieșit în stradă acuzând fraudarea alegerilor și cerând un nou scrutin. Pe 7 aprilie, peste 8.000 de protestatari s-au adunat în centrul Chișinăului. Inițial pașnic, protestul a degenerat rapid în violențe. Clădirile Președinției și Parlamentului au fost devastate, jefuite și incendiate.

Circumstanțele escaladării violenței rămân neelucidate. Grupuri bine organizate au fost observate printre protestatari, acționând cu o disciplină suspectă. Edificiile statului erau apărate de tineri studenți ai Academiei de Poliție, complet nepregătiți pentru amploarea evenimentelor. Mai mult, arborarea drapelului României pe clădirea Președinției a alimentat suspiciunile privind o posibilă provocare.

Deși o comisie parlamentară a documentat abuzurile, nicio persoană din conducerea de atunci nu a fost trasă la răspundere. Singurii condamnați pentru violențele din acea zi au fost ministrul de Interne de atunci, Gheorghe Papuc, fostul comisar general al mun. Chișinău, Vladimir Botnari și polițistul care l-a omorât pe Valeriu Boboc.

La 16 ani de la acele evenimente, cetățenii Republicii Moldova încă mai au întrebări legate de cele întâmplate în acea zi, investigarea cauzelor care au dus la escaladarea manifestațiilor și mai ales pedepsirea vinovaților pentru moartea celor patru tineri și rănirea altor câteva zeci.