Igor Dodon merge la Bruxelles: joc complicat, rezultate incerte, titrează Adevărul. Potrivit publicației, într-un anumit fel, se poate spune că este o vizită la Bruxelles a lui Igor Dodon ca purtător de mesaje al lui Vladimir Putin? În același timp, susține Adevărul, ceea ce încearcă Președintele Republicii Moldova este un joc de deschidere de flanc într-un raționament foarte complicat de supraviețuire statală în formulele de frontieră existente, lucru esențial pentru țara sa dar și, în imediat, valabil și pentru Ucraina reintrată în tragedia războiului civil. Despre asta ar fi  vorba pe fond, acestea sunt mizele profunde și rezultatele pot fi incerte atâta timp cât încă se negociază acordurile superioare. „Regiunile cu statut special” sunt, în sine, o miză enormă și care, pentru Rusia, coincide cu zone în care există acum „războaie înghețate”, teritorii unde se află populație rusofonă. Dar și cu altele, cu potențial înalt exploziv, în care pot să apară, întâmplător sau nu, cereri de autonomie extinsă sau independență, destabilizând alte state naționale. Un acord pe subiectul Transnistria, eventual garantat acum de Igor Dodon, ar fi primit ca o realizare importantă în care rolul Germaniei ar putea fi decisive, susține Adevărul.

Nicolae Negru observă în Ziarul National că Moscova nu a reacționat în niciun fel la „comentariul” Chișinăului în legătură cu decizia proaspătului „prezident” al separatiștilor transnistreni de a deschide o „reprezentanță” și a numi un „reprezentant plenipotențiar” al regiunii separatiste în capitala Federației Ruse. Tăcerea ei la reacția întârziată, conciliatoare, din partea Ministerului Afacerilor Externe și Integrării Europene (MAEIE) demonstrează gradul de respect pentru suveranitatea și integritatea teritorială a Republicii Moldova. Moscova tratează Transnistria ca pe o gubernie proprie sau ca pe o „țară”, în funcție de situație, nu de azi și nu de ieri. Doar când e vorba de datoriile astronomice ale transnistrenilor către „Gazprom”, Rusia își amintește că teritoriul respectiv nu îi aparține. Se poate paria că Rusia nu va fi de acord cu restabilirea liberei circulații a persoanelor, cu respectarea drepturilor omului, ca beneficiile „pașilor mici” în procesul reglementării transnistrene să fie extinse asupra cetățenilor de pe malul drept al Nistrului. Căci aceasta ar eroda fundamentul statului separatist.

Dodon la Bruxelles, după o „fițuică” de la NATO? Se întreabă Ziarul de Gardă. Igor Dodon a plecat la Bruxelles, dar nu înainte de a se cocoși și a-și da importanță de mare om de stat, făcând văluri în câteva linguri de apă într-un lighean cu fundul găurit. Potrivit serviciului de presă al Președinției, Dodon a plecat la Bruxelles cu gândul de a avea mai multe întrevederi cu cât mai mulți factori de decizie din cadrul UE și Parlamentului European, dar mai ales cu oficialii de la Cartierul NATO. Cum să mergi să-i convingi pe cei de la Alianța Nord-Atlantică de ceea ce ei vor și cer de ani de zile, de la Summitul NATO de la Istanbul din 1999 și terminând cu cel de anul trecut, de la Varșovia: retragerea trupelor ruse de pe teritoriul R. Moldova și asigurarea independenței și suveranității ei, inclusiv a statutului de neutralitate. De ce să mergi pentru asta la Bruxelles și încă, în vizită oficială, ca să ceri de la NATO, ceea ce era cazul să ceri de la Putin când ai fost în vizită la Moscova? Se întreaba ZDG.  Dodon, conștient de faptul că nu va face mare lucru la Bruxelles, s-a gândit că nu i-ar strica să vină de acolo măcar cu o niscaiva „fițuică” de la NATO. La ce bun? Apare întrebarea în ziar.

Timpul scrie că sute de mii de români au protestat în ultima săptămână în cele mai mari orașe din țară față de mai multe modificări din Codul Penal care prevăd iertarea politicienilor corupți. Asta în timp ce , în R. Moldova practic zilnic sunt reținute persoane care comit acte de corupție în instituțiile statului, admit ca în grădinițe să ajungă produse alterate, iar președintele face declarații controversate în fiecare apariție publică, aceste lucruri însă se pare că nu sunt suficiente ca oamenii să iasă în stradă, remarcă ziarul. Nemulțumirea majorității se limitează de obicei la o postare pe rețelele de socializare.  Cine și cum a denaturat noțiunea de „protest” în R. Moldova și ce factori ar putea trezi starea de responsabilitate socială, Timpul a încercat să afle de la câțiva analiști, dar și de la tineri specialiști din diferite domenii de activitate.