Radio Chișinău: Dle Președinte astăzi este Ziua Independenței Republicii Moldova. Peste 3 luni la Vilnius va avea loc Summitul parteneriatului estic la care Republica Moldova ar urma să semneze acordul de asociere cu Uniunea Europeană. În acest context aș vrea să vă întreb care este rolul acestui Summit în consolidarea statului Republica Moldova, dacă are un astfel de rol, bineînțeles.

Igor Corman: Da,  sărbătorim 22 de ani de când a fost proclamată independența Republicii Moldova. Este o sărbătoare foarte importantă pentru statul Republica Moldova și cu acest prilej ne punem și noi întrebări, ce am reușit în 22 de ani, unde suntem, ce ne așteaptă și, cu toate că nu suntem foarte mulțumiți de felul cum s-au petrecut anumite lucruri în acest răstimp, faza în care ne aflăm acum eu cred că este crucială fiindcă, chiar dacă în anumite perioade am avut senzația că am rămas în urma istoriei, am scăpat anumite trenuri care se mișcau în alte direcții, cel puțin acum avem sentimentul dacă suntem într-adevăr ferm hotărâți și consolidați, avem percepția că am putea să recuperăm din toate aceste pierderi din perioada anterioară. Și anume mă refer aici la faptul că după 2009 încoace, chiar dacă am avut și perturbări politice în interior, am consumat prea multă energie din cauza certurilor interne, dar acest dialog cu Uniunea Europeană a fost unul constant și iată acum când marcăm 22 de ani vedem că  începem să sesizăm și anumite rezultate concrete a acestui proces.

Într-adevăr Summitul de la Vilnius este o etapă importantă. Nu este stațiunea finală pentru acest proces și trebuie să fim conștienți de acest lucru. Este doar o etapă și așteptăm ca la sfârșitul lunii noiembrie să parafăm acest acord de asociere cu Uniunea Europeană, fapt care ne va permite apoi după analizarea tuturor procedurilor tehnice de traducere a acestui acord, până la sfârșitul anului următor să-l semnăm și ar fi foarte bine dacă reușim să îl ratificăm în componența actualului Parlament fiindcă acesta este de fapt scopul coaliției de guvernare proeuropene și în această fază să finalizăm acordul de asociere, să ancorăm Moldova în acest acord în spațiul european și totodată ne așteptăm ca la Vilnius comisia europeană să constate și succesele noastre în implementarea Planului de acțiuni privind liberalizarea regimului de vize. După asta așteptăm într-un timp apropiat comisia să vină cu recomandarea către statele membre a Uniunii Europene ca să fie luată decizia privind dreptul nostru, al moldovenilor să circulăm fără vize în spațiul european și ne dorim foarte mult ca și această decizie să fie luată până la sfârșitul anului următor, chiar dacă sunt și aici anumite chestiuni pe care nu putem să nu le luăm în considerație.  Mă refer la faptul că anul următor vor avea loc alegeri și în Parlamentul european, va fi schimbată și componența Comisiei Europene.

Nu va fi ușor, dar dacă vom fi bine organizați, vom ști la timp unde să intervenim ca subiectul Moldovei să rămână în agendă prioritară și în cadrul Parlamentului european, și la Consiliul Uniunii Europene, atunci toate greutățile ... da eu cred că există șansa ca să obținem și acest lucru.

Pe de altă parte, Summitul de la Vilnius este o etapă, asta nu înseamnă că trebuie să ne relaxăm, dar și mai mult trebuie să ne concentrăm eforturile ca să accelerăm toate aceste reforme pe care trebuie să le desfășurăm în țară. Este vorba mai ales de reforma justiției, mai ales de reforma procuraturii generale. Aceste fenomen de combatere a corupției este unu foarte actual. Succesele care le vom înregistra ne va permite ca următoarele etape de la Vilnius să ne contureze nouă această percepție că suntem pe o cale corectă și să ne apropiem de finalitate.... Moldova până la urmă trebuie să își găsească locul firesc în cadrul familiilor europene.

Radio Chișinău: Summit-ul de la Vilnius poate face procesul de apropiere de Uniunea Europeană ireversibil sau există riscul ca în cazul unei schimbări de putere să se schimbe și direcția politicii externe cum s-a mai  întâmplat în scurta istorie a Republicii Moldova.

Igor Corman: Este greu de spus ce poate face ireversibil acest proces pentru că sunt și țări care demult au obținut statutul de candidat la Uniunea Europeană și nici în ziua de azi nu sunt membri ai Uniunii Europene. Semnarea acordului de asociere este un lucru deja foarte important, dar după semnarea acestui acord vom avea și alegeri parlamentare în Republica Moldova. Avem această competiției geopolitică și cu părere de rău, în cazul Moldovei nu putem spune că există același lucru pe care l-am văzut în cazul altor țări care au devenit membrii ai Uniunii Europene. Mă refer aici la un consens al tuturor forțelor politice. Vedem că mai există anumite probleme aici, dar în cazul în care noi vom veni către următoarele alegeri cu aceste rezultate, cred că și cetățenii noștri se vor convinde de faptul că suntem pe o cale corectă și vor susține în continuare partidele proeuropene, partidele democratice, dar după asta va urma iarăși implementarea acordului de asociere, va urma efortul nostru pentru a obține statutul de candidat. Asta este calea pe care o parcurs-o alte țări. Noi cunoaștem cronologic cât durează o astfel de cale dar în cazuri diferite această cale poate să fie mai lungă, poate să fie mai scurtă. Totul depinde de determinarea noastră.

Radio Chișinău: Recenta vizită pe care ați întreprins-o în Lituania a fost una de pregătire pentru Summit-ul de la Vilnius?

Igor Corman: Am acceptat această invitație din partea Președintelui Parlamentului Lituaniei de a întreprinde această vizită fiindcă într-adevăr, Lituania pe lângă faptul că este un partener tradițional foarte important. A fost mereu un susținător activ a eforturilor noastre de integrare europeană, avem o colaborare foarte bună în toate domeniile, sunt multe proiecte, mulți experți în diferite ministere, ministerul justiției, procuratura generală. Exact în domeniile cheie unde noi trebuie să mișcăm lucrurile. Acum, desigur, Lituania deține preșidenția în cadrul Uniunii Europene și toate întâlnirile pe care le-am avut nu doar în dimensiunea parlamentară, dar și cu președintele Lituaniei, cu prim-ministrul, cu ministrul de externe, a fost o posibilitate foarte bună ca să vedem care este starea de spirit acum în ajunul Summit-ului. Eu m-am bucurat să văd că ceea ce așteptăm noi este flezabil, este posibil. Semnalele pe care le-am primit sunt bune, exact în contextul așteptărilor noastre de la Summit și cred că ar trebui să avem în continuare o politică proactivă și mereu să vedem unde se mișcă lucrurile în UE, acolo să fim și noi. Deja de pe acum trebuie să medităm cum consolidăm relațiile cu următoarea preșidenție la Uniunea Europeană, trebuie să existendem posibilitatea prezenței Moldovei in diferite forme. Iată chiar și la Vilnius am găsit susținere în privința aderării Moldovei la această adunare parlamentară. Am văzut că există susținere din partea Lituaniei și a altor țări baltice.

În 2 septembrie la Chișinău va veni și președintele Parlamentului Suediei și sper că în rezultatul întâlnirilor pe care le vom avea să putem contura și mai bine când este perioada oportună că să avem o astfel de reuniune în Moldova. Fapt care ar ajuta ca Moldova să devină și mai vizibilă pentru că este vorba de o reuniune a unor țări importante, membre a Uniunii Europene. Cu cât vom pătrunde în mecanismul deja existen a Uniunii Europene, ne vom integra cu pași activi. Eu cred că vom câștiga bătălia pentru Europa și vom avea această percepție că lucrurile se accelerează, atunci când vom fi considerați de partenerii noștri europeni drept unul dintre ei, dar pentru asta trebuie să stai la masă cu ei permanent, trebuie să fii invitat, să participi la astfel de forumuri.

Radio Chișinău: Deși au trecut 22 de ani de la proclamarea independenței, în ceea ce privește resursele energetice R. Moldova are încă multe probleme. În primul rând este vorba despre gaz pe care îl importăm doar din Rusia. Astăzi a fost inaugurat gazoductul  Iași-Ungheni care va uni rețelele de gaz din R. Moldova cu cele din România, implicit din Uniunea Europeană. Cât de importante sunt proiectele energetice cu Uniunea Europeană inclusiv acest gazoduct dar și liniile de înaltă tensiune care vor fi construite peste Prut și care vor uni rețelele electrice din R. Moldova cu cele din România, permițând astfel accesul la piața europeană. Cât de importante sunt aceste conexiuni pentru consolidarea independenței energetice a țării?

Igor Corman: Aceste conexiuni sunt extraordinar de importante pentru consolidarea indepentenței țării. Aceste subiecte sunt prioritare și în cadrul Uniunii Europene, iată chiar în cadrul preșidenției Lituaniei, securitatea energetică este o prioritate pe lângă Parteneriatul Estic. Toată lumea caută soluții, există realitățile care există, dar intervin și noi reguli de joc. Prin urmare este foarte important pentru Moldova cu înțelepciune să urmărească interesele Moldovei în tot acest peisaj energetic. Aici sunt mai multe elemente importante. Dacă vorbim de regulile de joc, vedeți câte discuscuții sunt în jurul acestui pachet al treilea energetic. Noi am aderat la comunitatea energetică, trebuie să-l implementăm. Apropo, eu cred că a fost o decizie foarte înțeleaptă și ne-au sprijinit aici partenerii noștri europeni ca să amânăm implementarea acestui pachet până nu vom găsi soluțiile și cu furnizorul de bază al gazelor în R. Moldova, mă refer aici la Gazprom. Părerea mea este că putem să ne promovăm interesele noastre cu adevărat numai atunci când vom ști să înțelegem și interesele altora. În contextul acesta, sursele alternative pentru energie sunt pentru orice țară foarte importante. Acest gazoduct Iași-Ungheni finanțat și de Uniunea Europeană, este foarte bine că astăzi, în cadrul acestei vizite și a comisarului european, și a prim-ministrului român, dnul Ponta, s-a dat startul construcției acestui gazoduct. Pe lângă simbolismul acestui act, dar e bine că acest simbolism are o bază reală, și noi sperăm foarte mult ca lucrările de construcție să demareze conform  planurilor. Chiar dacă mai există semne de întrebare privind timpul când vom putea să beneficiem de rezultate concrete, fiindcă aici fiecare țară caută prețuri mai bune, se orientează acolo unde vede că există avantaje. Sub aspectul independenței energetice, important e ca să fie o sursă alternativă și atunci eu cred că la acest capitol se va aduce și o valoare adăugată independenței țării.

Radio Chișinău: Cum ați putea caracteriza astăzi relația cu România, relație destul de sinuoasă pe parcursul ultimilor 22 de ani, de la podurile de flori din anii 90 s-a ajuns la introducerea vizelor în 2009 de către puterea comunistă de atunci. Astăzi cum arată relația cu Bucureștiul?

Igor Corman: Între rudele apropiate mereu mai există astfel de lucruri sensibile. Îmi spunea cândva un austriac referitor la relația cu Germania, îmi spunea că e foarte curios, dar uneori ceea ce ar trebui să ne apropie, ne desparte. Relația a fost așa cum a fost în perioada anterioară, dar eu cred că sunt destule semnale care ne arată că această relație devine mai matură. Noi ne dorim o relație deschisă, în stil european cu România. Avem o bază istorică, lingvistică foarte solidă care trebuie să dea și rezultate. Este firesc ca România să joace un rol important și să ne sprijine în calea integrării europene, așa cum a făcut într-un anumit timp Germania pentru Polonia, așa cum încearcă acum să sprijine Polonia Ucraina, așa cum a făcut Bulgaria și continuă să facă în relația cu Macedonia. Uniunea Europeană se exinde în valuri și toate țările care sunt la marginea UE sunt interesate ca acest val să meargă mai departe. Aici contează foarte mult cum vom reuși noi prin anumite proiecte să dăm substanță acestei relații cu România. Ori acest proiect, gazoductul, într-adevăr dacă vom vedea finalitatea pe care ni-o dorim cu toții, este acel proiect care reprezintă un exemplu bun și vrem să avem astfel de proiecte cât mai multe.

Radio Chișinău: Dle Președinte, de ce totuși actuala gurvernare a ales Uniunea Europeană și nu Uniunea vamală Belarus- Kazahstan?

Igor Corman: Lumea în care trăim este complexă, există acest proces de globalizare, observăm și în economie, și în politică. Apar diferite modele de integrare în toate țările caută posibilități cum ar putea să evite astfel de bariere pe care le duce vama sau diferite politici ca să nu mai vorbesc de existența hotarelor, care uneori îngreunează contactele cu oamenii. Cel mai de succes model este Uniunea Europeană. Acum vedem o astfel de încercare în spațiul estic și eu cred că este benefic că și în spațiul estic se caută soluții. Sunt țări care consideră că au interes, dar locul firesc pentru R. Moldova este Uniunea Europeană. Noi deja suntem țară vecină cu Uniunea Europeană, avem o deschidere din partea Uniunii Europene, poporul R. Moldova este mai aproape de realitățile pe care le avem în UE. Acesta este un model de civilizație pe care ni-l dorim, dar din punct de vedere geopolitic Moldova se află acolo unde se află și aceste 2 procese. Uneori vedeți că ne afectează cu atât mai mult că nu avem pe interior acest consens politic și opoziția a venit în ultimul timp cu o altă opțiune, deși Partidul Comuniștilor din 2004 a mers pe ideea de integrare europeană, pe timpul lor a fost semnat acordul cu UE. Nu pot să spun în numele opoziției de ce consideră ei mai bine să facă acest lucru ori fac asta din punct de vedere conjunctural politic în anticiparea următoarelor alegeri parlamentare și consideră că această lozincă le va aduce voturi adiționale pentru o parte din populația Moldovei care privește în altă direcție. Eu cred că până la urmă toți cei care locuim în Moldova avem un interes, interesul ca să avem o viață mai bună, un stat civilizat, un stat de drept, să avem salarii mai mari, pensii mai mari. Noi cei de la guvernare am creat această Coaliție Proeuropeană și cred că în mare măsură de rezultatele pe care le vom obține, în mare măsură și percepția cetățenilor se va schimba. Și dacă noi vom reuși până la următoarele alegeri să obținem ceea ce ne-am propus, semnarea acordului de asociere și liberalizarea regimului de vize, dar vom arăta în paralel că pe interior aceste reforme aduc într-adevăr schimbări în țară și viața devine mai bună pentru oameni, atunci următoarele alegeri vor da răspuns la această întrebare. Până la urmă aleg oamenii. Este decizia noastră aici în R. Moldova care este viitorul nostru.

Radio Chișinău: Problema transnistreană rămâne o rană deshisă încă de la începutul independenței R. Moldova. După dinamizarea dialogului pe marginea crizei transnistrene, inclusiv a unui dialog Rusia- Germania, vedem că în ultimul an acesta a intrat pe linia moartă fără să înregistreze evoluții importante. Trupele ruse continuă să se afle pe teritoriul R. Moldova fără acordul Chișinăului, în zona de securitate au loc cu regularitate tot felul de provocări. În această situație, cum poate fi găsită o soluție pentru conflictul transnistrean care, iată, există încă din anii 90 a secolului trecut. Poate fi el rezolvat fără implicarea marilor puteri?

Igor Corman: Soluția noi o căutăm începând cu anul 1992. Au fost diferite perioade, am avut perioade de stagnare când în general nu se discuta pe marginea acestui subiect și a fost întrerupt formatul de negocieri 5+2. În cadrul președinției Lituaniei la OSCE, cu 3 ani în urmă, acest proces a fost reluat și este un lucru benefic și el continuă și acum. Problema este că nu există dorința din partea Tiraspolului să se discute pe marginea statutului acestei regiuni care ar permite să vedem finalitatea în privința identificării unei soluții politice. Cât de mare sunt șansele în circumstanțele actuale, să ne mișcăm înainte, eu nu sunt foarte optimist. Această realitate nouă geopolitică bineînțeles nu influențează pozitiv desfășurarea negocierilor. Vedem Tiraspolul vorbește mai mult de orientarea spre Uniunea Vamală, Uniunea Euroasiatică și e o problemă în plus. Asta e realitatea și noi trebuie să fim conștienți de faptul că există în contextul care există și în această situație noi nu avem alte posibilități decât prin tot ceea ce facem aici în R. Moldova, prin succesul nostru în calea integrării europene, să schimbăm viața din partea dreaptă a Nistrului și dacă vom reuși acest lucru și vom deveni mai atractivi pentru cetățenii noștri din stânga Nistrului, cred că vom avea o temelie mai solidă pentru discuții serioase privind statutul acestei regiuni în componența R. Moldova. Sigur că, conflictul este unul geopolitic, nu atât cât între oameni cât între factorii politici și între puterile care participă la acest format 5+2. Există tot sprijinul din partea UE, avem aici o misiune a organizației OSCE și ei încearcă să facă tot posibilul ca să creieze această atmosferă prielnică pentru discuții pe marginea acestui subiect. În condițiile în care nu putem să discutăm despre soluția politică,  eu cred că este foarte important să venim cu cât mai multe proiecte care ar crea poduri pe malurile Nistrului, proiecte care ar demonstra cetățenilor din partea stângă a Nistrului care sunt avantajele în cazul în care această regiune va fi înglobată, de facto, în R. Moldova. Cred că în momentul în care și Rusia va înțelege că soluționarea acestui confict nu este în detrimentul intereselor Rusiei, cu atât mai mult când vorbim despre astfel de subiecte cum ar fi neutralitatea R. Moldova, aici noi înțelegem că Rusia este sensibilă, nu privește cu ochi buni existinderea NATO, dar noi suntem țară neutră. Avem în Constituție statut de neutralitate și suntem interesați să consolidăm acest statut. Asta este viziunea UE și chiar și viziunea Statelor Unite care tot face parte din acest proces de negocieri. Nu trebui să așteptăm ca asta să se întâmple de la sine. Trebuie să lucrăm zi de zi la asta și să antrenăm cetățenii din Transnistra în toate aceste proiecte.

Radio Chișinău: Procesele de europenizare presupun reforme, una din aceste reforme ține de justiție și de combaterea corupției în instituțiile de stat. Cu toate că procesele de reformare au demarat mai mult timp, nu avem până acum condamnări de cazuri de corupție înalți demnitari de stat sau a unor magistrați care dețin bunuri de milioane de lei în timp ce salariul oficial e de numai câteva mii de lei pe lună. Pe când ne putem aștepta la schimbarea situației? 

Igor Corman: Oamenii când așteaptă schimbări, ei vor să vadă un stat de drept, vor să vadă că legile funcționează, ei vor să vadă că toți sunt egali în fața legii. Noi am demarat acest proces anevoios de reformare a justiției și avem aici suportul din partea UE de ordin financiar. Această reformă nu trebuie să se producă doar la nivel legislativ, dar și la nivelul mentalității tuturor celora care lucrează în acest sistem. Noi am creat și Comisia pentru Integritate, comisie care trebuie să ia în vizor înalții demnitari de stat. Această comisie națională și-a început activitatea. Sigur, este un semnal puternic pentru cetățeni pentru că acolo sus ceva se mișcă, dar combaterea corupției este un fenomen care vizează toți cetățenii. Trebuie să dezvoltăm la cetățeni sentimentul că în nici un caz nu trebuie să încerce să își rezolve micile probleme pe niște căi care li se par lor mai ușoare. Trebuie să luptăm toți împreună și să ne căutăm dreptatea. Este un efort comun și lucrurile nu pot fi schimbate peste noapte. Acest fenomen este prezent în toate țările, însă în R. Moldova el a trecut toate limitele.

Radio Chișinău: Și în concluzie, cum arată R. Moldova după 22 de ani de independență și ce perspcetive de viitor are în opinia dvs?

Igor Corman: Eu cred că toți avem sentimentul că multe lucruri ar fi putut să se întâmple altfel pe parcursul acestor ani. Moldova este o țară mică, nu are resurse. Unica noastră bogăție este pământul și oamenii. Sper că la această vârstă de 22 de ani ne schimbăm și devenim mai maturi și toate aceste începuturi de la 2009 încoace, toate greutățile deschid o nouă perspectivă pentru Moldova. Această determinare pe calea integrării europene dacă vom reuși să o fortificăm și să consolidăm acest mesaj, să adunăm în jurul nostru majoritatea cetățenilor, atunci toți noi vom avea încrederea că avem un viitor, vom avea încredere în ziua de mâine, vom avea încredere în viitorul