„Eu, care am o depresie sau nu mă simt prea bine, nu trebuie să se merg la o instituție medicală mare. Știm că trăim toți cu prejudecăți – uite el a fost pe acolo. Aș merge la acest medic, iar informația medicală despre starea mea de sănătate va rămâne o taină”, a declarat într-o conferință de presă la IPN, directorului executiv al IDOM, Vanu Jereghi.

Potrivit lui, faptul că ar exista cabinete private ale medicilor psihiatri ar oferi posibilitatea persoanei și să se apere în instanța de judecată, atunci când aceasta urmează să se pronunțe cu privire la tratamentul și internarea forțată. Când internarea este solicitată de medicii dintr-o instituție medicală, acolo este formată o comisie, care în 48 de ore emite o informație de argumentare pentru judecător. Însă persoana are dreptul la apărare. Concluzia unui medic din afara sistemului i-ar oferi această posibilitate. Iar judecătorul ar pune pe cântar ambele concluzii.

cât privește avizele medicale care ajung în judecată, Doina Ioana Străisteanu, expertă în drepturile omului, spune că acestea trebuie să fie argumentate. Avizul trebuie să conțină nu doar informația că persoana suferă de o tulburare psihică. Trebuie să fie demonstrat faptul că persoana a refuzat semnarea unui acord informat, deși s-au făcut încercări, precum și faptul că persoana prezintă pericol pentru sine sau pentru cei din jur. „Deci ele trebuie să fie argumentate, pentru ca persoana care se apără în instanță să aibă posibilitatea să se justifice, să susțină o poziție de apărare”, a mai spus experta.

În cadrul conferinței, IDOM a prezentat concluziile unei monitorizări a situației drepturilor omului în cele trei spitale de psihiatrie și șase centre de plasament temporar pentru persoane cu dizabilități din țară. Constatarea generală este că situația se îmbunătățește, dar mai este de lucru pentru a elimina cazurile de violare a drepturilor omului.