Potrivit Viktor Dovgani, proiectul va contribui la creșterea parcursului de mărfuri al companiei, în special pe segmentul Arțiz-Basarabeasca. Un alt avantaj al proiectului este crearea unei căi alternative de ocolire a Transnistriei.

"Aceasta înseamnă deschiderea unei căi directe din Republica Moldova în porturile din regiunea Odesa, îmbunătățirea comunicației de transport cu Basarabia ucraineană și cu portul Reni (în special, reducerea costurile de transport de mărfuri și sporirea siguranței lor)", a declarat viceministrul.

Proiectul în valoare de 600 mil. de hrivne presupune reabilitarea a circa 20 de kilometri pe teritoriul Ucrainei și 1,5 km pe teritoriul Republicii Moldova, precum și reparația capitală a infrastructurii segmentului Berezino-Basarabeasca, demontat în 1999.

Proiectul are însă și oponenți. În special, directorul adjunct al portului Ismail, Yuri Vlasenko, se teme că, odată cu punerea în funcție a tronsonului, "fluxurile de mărfuri se vor orienta spre Moldova, ceea ce va duce la distrugerea porturilor ucrainene de lângă Dunăre".

"În 2016, aproximativ 1,4 mil. tone de mărfuri au fost transportate prin portul Ismail în direcția României, și anume spre combinatul "ArcelorMittal Galați". Dacă această ramură feroviară va fi construită, atunci acest flux de mărfuri va merge pe calea ferată, prin care va fi livrat direct la combinatul din România. În plus, Moldova va putea atrage mărfuri suplimentare în portul Giurgiulești", a spus el.

Republica Moldova insistă asupra reabilitării tronsonului feroviar Basarabeasca-Berezino încă din 2006. Acesta este important din punct de vedere al posibilității de conectare a celor două țări prin ocolirea Transnistriei.

Se presupunea că lucrările vor începe în vara anului 2016. Conducerea "Căii Ferate din Moldova" a spus atunci că segmentul de cale ferată pe teritoriul țării poate fi reabilitat în decurs de 2-4 luni, notează INFOTAG.