Țara nordică - care nu face parte din NATO - a ținut prima pagină a ziarelor în 2019 atunci când toți liderii coaliției de stânga, formate din cinci partide, erau femei, dar miniștrii femei au primit "niveluri șocant de ridicate de mesaje abuzive'' în perioada monitorizată de Centrul de excelență al NATO privind comunicațiile strategice, a explicat cercetătorul Rolf Fredheim, în prezentarea concluziilor studiului.

''Cei mai vizate cinci femei ministru au fost în mod covârșitor victimele abuzurilor misogine care le-au atacat valorile, le-au umilit în legătură cu capacitatea lor de a lua decizii și le-au pus sub semnul întrebării abilitățile de leadership", indică raportul citat.

Printre postările pe Twitter incluse în concluziile raportului se află unele care au vizat-o chiar pe șefa guvernului, Sanna Marin, fiind folosite epitete și expresii despre femei și îndatoririle lor casnice.

Abuzurile misogine online descurajează femeile din Finlanda să participe la guvernare. Un studiu din 2019 a ajuns la concluzia că 28% din reprezentantele locale finlandeze vizate de discursul bazat pe ură sunt mai puțin dornice să participe la procesul de luare a deciziilor.

Este cazul lui Iiris Suomela. Politiciana ecologistă, al cărei partid face parte din coaliția guvernamentală, a afirmat într-un interviu că pentru ea și colegele sale există un "element de teamă'' în luarea anumitor decizii care este posibil să declanșeze un potop de abuzuri online cu care toate sunt deja obișnuite.

În încercarea de a convinge mai mulți oameni să participe la viitoarele alegeri locale, Suomela a remarcat că femeile tinere și în particular din rândul minorităților sunt în mod special reticente. Motivul indicat de ele a fost teama de a fi hărțuite online, Iiris Suomela adăugând că acest lucru are un ''impact grav asupra democrației''.

Prima parlamentară de culoare din Finlanda, Bella Forsgrén, de asemenea membră a Verzilor, a avut o experiență similară: "Trebuie să mă gândesc cel puțin de două ori la care discuții să iau parte. Întotdeauna este vorba nu de subiect - ci de cum li se permite să vorbească femeilor sau POC (persoanelor de culoare)! Nu este dorită nicio critică. În orice caz, simt că nu afectează politica mea publică, deocamdată''.

"Cred că aici, în Finlanda, ar trebui cu adevărat să avem o legislație mai bună când vine vorba despre discursul online bazat pe ură sau de hărțuirea online'', a adăugat Forsgrén.

Cercetătorul Rolf Fredheim a ținut să sublinieze că situația altor țări din Europa este ''chiar mai rea'' decât a Finlandei în ceea ce privește hărțuirea și misoginismul online.

Sursa: AGERPRES