De asemenea, sub interdicție vor cădea și persoanele juridice în componența cărora figurează, direct sau indirect, persoane înregistrate sau cu reședință în astfel de jurisdicții.

Banca Națională a Moldovei (BNM), cât și Comisia Națională a Pieței Financiare (CNPF) aprobă lista jurisdicțiilor ce nu implementează standarde internaționale de transparență. Lista aprobată de CNPF este una mai extinsă decât în cazul BNM, deoarece include și țările care reprezintă un grad sporit de risc.

Ministerul Economiei consideră relevantă completarea proiectului de lege cu norme care ar determina informațiile și documentele care vor fi prezentate de participanții în tranzacțiile în raport cu statul, care să asigure identificarea pertinentă a participantului în tranzacții, inclusiv a beneficiarului efectiv, specifice și practicilor internaționale. Lista documentelor și procedura de depunere a acestora se propune a fi stabilită de către Guvern sau de către Serviciul Prevenirea și Combaterea Spălării Banilor.

Aceste aspecte sunt în concordanță și cu preocupările recente ale UE prin faptul că, Consiliul Europei a adoptat Regulamentul UE de stabilire a unui cadru pentru examinarea investițiilor străine directe în UE, deoarece investițiile străine directe se concentrează tot mai mult asupra anumitor sectoare și asupra unor întreprinderi de dimensiuni mai mari și provin din ce în ce mai des de la întreprinderi deținute de alt stat sau de la investitori care prezintă legături strânse cu guvernele sau anumite persoane influente. Riscul constă în faptul că aceste investiții ar putea fi realizate în detrimentul securității și al ordinii publice ale UE în ansamblu sau ale statelor sale membre, prin controlul direcțiilor strategice ale unui stat de către alt stat sau de către anumite persoane influente.

Proiectul de lege impune restricții de participare la procesul de privatizare, concesiune, achiziții publice și parteneriat public-privat și pentru beneficiarii efectivi rezidenți ai jurisdicțiilor ce nu implementează standarde internaționale de transparentă. Ministerul Economiei propune completarea proiectului cu noțiunea „beneficiar efectiv – persoană fizică ce deține sau controlează în ultimă instanță o persoană fizică sau juridică ori beneficiar al unei societăți de investiții sau administrator al societății de investiții ori persoană în al cărei nume se desfășoară o activitate sau se realizează o tranzacție și/sau care deține, direct sau indirect, dreptul de proprietate sau controlul asupra a cel puțin 1% din acțiuni sau din dreptul de vot al persoanei juridice.

Se mai propune aplicarea unor măsuri pentru evitarea riscurilor de transfer postcontractare al obligațiilor și sarcinilor de executare a contractelor de achiziții publice, parteneriat-public privat și concesiune a lucrărilor și serviciilor de către contractantul direct către o persoană terță.

Proiectul de lege urmează a fi discutat în ședința plenară a Parlamentului.