Grecia, decisă să „ia măsuri” dacă i se încalcă suveranitatea, în legătură cu tensiunile în relația cu Moscova
-
22 Iulie 2018 16:33
Grecia a decis să trimită ''către est și vest, către toți care îi sunt și nu îi sunt prieteni'' mesajul că vor fi luate măsuri în cazul în care cineva încalcă principiile suveranității naționale și respectul față de această țară, afirmă ministrul grec de externe Nikos Kotzias, într-un interviu difuzat duminică de agenția elenă de presă AMNA.
"A trecut vremea când se considera că diplomația închide ochii", adaugă ministrul, citat de Agerpres.
Întrebat în legătură cu tensiunile din ultimele zile din relațiile greco-ruse și posibila anulare a vizitei omologului său rus la Atena, Kotzias a declarat că nu este îngrijorat și și-a exprimat speranța că toate problemele vor putea fi rezolvate în mod amical.
"Serghei Lavrov, pe care îl consider unul dintre cei mai buni diplomați de pe scena internațională și cu care am o relație de prietenie, m-a rugat să îl invit pentru a pregăti vizita premierului Alexis Tsipras la Moscova, la invitația Rusiei (...) Dacă vrea să vină, este binevenit. În cazul în care consideră că trebuie să se alinieze cu cei pe care i-am expulzat sau cu cei cărora nu le-am permis accesul, este dreptul său", a spus ministrul grec.
El a subliniat că nu se teme pentru relațiile greco-ruse. "Sunt preocupat de o schimbare care are loc în țara noastră. Când le cer soldaților turci să plece din Cipru, ei îmi răspund că nu este patriotic. Când le cer să rezolve problema numelor, problema Skopje, îmi spun să nu ne grăbim. Când iau măsuri împotriva celor care încalcă dreptul internațional și regulile ospitalității dintr-o țară, ei spun că nu trebuia. Nu înțeleg de ce. Pe de o parte, unii folosesc retorica urii în țară și față de țări mici cum sunt Macedonia de Nord, Albania și altele și pe de altă parte, când regulile noastre sunt încălcate de țări mai mari, ni se spune să ne supunem", a denunțat Kotzias.
Șeful diplomației grecești a afirmat totodată, legat de recentul acord de la Prespes privind schimbarea numelui actualei Foste Republici Iugoslave a Macedoniei (FYROM) în Macedonia de Nord, că erau întrunite condițiile pentru un acord, respingând opiniile că acesta ar fi fost prematur. "Vrem o FYROM sub influența Turciei sau una cu care să avem o relație de prietenie? Vrem o FYROM în care să se dezvolte fundamentalismul slav și cu curente de terorism din Nord către Macedonia greacă sau vrem să eliminăm cauzele și posibilitățile de întărire a fundamentalismului slav și terorismului în Nord? Vrem o țară stabilă și legată de noi financiar, geografic și social sau una care ne consideră dușman?" - a remarcat el.
Ministrul grec de externe a subliniat de asemenea în interviu că într-o negociere sunt necesare compromisuri. "Dar am reușit să obținem abolirea iredentismului, recunoașterea frontierelor, recunoașterea faptului că trebuie să-și schimbe numele în Macedonia de Nord și să facă schimbări constituționale", a spus Kotzias.
Miniștrii de externe de la Atena și Skopje, Nikos Kotzias și Nikola Dimitrov, au semnat la 17 iunie acordul ce prevede schimbarea numelui actualei Foste Republici Iugoslave a Macedoniei în Macedonia de Nord, deschizându-i calea pentru aderarea la Uniunea Europeană și NATO.
De la independența vecinului său în 1991, Grecia s-a opus menținerii numelui Macedoniei, deoarece ea are propria provincie nordică cu același nume, care a fost leagănul imperiului lui Alexandru Marele, bijuterie a patrimoniului istoric grec. Cei doi tineri actuali prim-miniștri au trebuit să facă față unor reacții puternice în țările lor, din partea opoziției de dreapta și din partea unei părți naționaliste a opiniei publice.
Intrarea în vigoare a acestui acord, în principiu în termen de șase luni, ar urma să ridice blocada grecească pentru aderarea micului stat balcanic la UE și NATO. De partea macedoneană, acordul trebuie ratificat de Parlament, aprobat prin referendum și activat printr-o revizuire constituțională. Acesta va fi apoi supus ratificării de către Parlamentul grec.
La 11 iulie, Grecia a anunțat expulzarea a patru diplomați și unor personalități ruse, sub acuzația că au încercat să intervină pe lângă dreapta naționalistă și mediile ortodoxe pentru a sabota acordul încheiat la jumătatea lunii iunie între Atena și Skopje pentru a rezolva disputa dintre ele veche de 27 de ani privind utilizarea numelui Macedonia. Ministerul rus al Afacerilor Externe s-a limitat inițial să reacționeze la expulzarea diplomaților anunțând "luarea unor măsuri reciproce", în timp ce Atena a subliniat că acest caz nu pune sub semnul întrebării prietenia tradițională greco-rusă.
Dar tonul s-a înrăutățit cu noi declarații ale unei purtătoare de cuvânt a ministerului rus, care a deplâns miercuri, potrivit presei grecești, că Atena a cedat la o "provocare antirusă". În continuare, agenția rusă Tass a anunțat joi amânarea sine die a unei vizite la Atena planificate la toamnă a șefului diplomației ruse, Serghei Lavrov. La rândul lor, joi seară surse guvernamentale elene au subliniat că această vizită a fost programată la cererea Rusiei și că Lavrov este binevenit în țară.