Potrivit datelor Institutului Național de Statistică, în luna septembrie 2022, câștigul salarial mediu brut a fost 6457 lei, cu 109 lei (+1,7%) mai mare decât în luna august 2022, iar câștigul salarial mediu net a fost 4003 lei, în creștere cu 70 lei (+1,8%) față de luna august 2022. Valorile cele mai mari ale câștigului salarial mediu net s-au înregistrat în fabricarea produselor de cocserie și a produselor obținute din prelucrarea țițeiului (16085 lei), iar cele mai mici în hoteluri și restaurante (2233 lei), scrie economedia.ro.

Menționăm însă că, în mod tradițional, cele mai mari salarii se înregistrează în sectorul Tehnologia Informației, dar în această lună s-au acordat prime ocazionale (prime trimestriale, anuale,
bonusuri pentru management, pentru performanțe deosebite sau pentru „Ziua petrolistului”).

Economiștii de la Romanian Economic Monitor subliniază că în județele din top (București, Cluj, Timișoara) majoritatea angajaților (57-76%) lucrează în sectorul serviciilor, incluzând un sector IT&C puternic. În județele cu cele mai mici salarii medii, sectorul serviciilor are un rol mai puțin dominant (în general sub 50% din totalul angajaților), agricultura și industria având o pondere mai semnificativă față de alte județe.

În ceea ce privește evoluția de la un an la altul, creșteri semnificative s-au înregistrat în Sălaj (24,5%), Sibiu (18,6%) sau Brăila (18,4%).

Harta:

Datele centralizate de echipa de la UBB arată că există o diferență destul de semnificativă între cele mai mari și cele mai mici salarii medii nete la nivel județean: capitala conduce cu 5243 lei/lună urmată de la o distanță de județul Cluj (4791 lei) și Timiș (4335 lei). La polul opus se află județele Teleorman (2967 lei), Vrancea (2955 lei), respectiv Harghita (2886 lei) pe ultimul loc.

“Dat fiind faptul că vorbim de salarii medii, diferența dintre primul și ultimul loc în clasamentul județelor este foarte mare, salariul mediu din București fiind aproape dublu față de cel mai mic salar mediu net județean”, subliniază Szász Levente, coordonatorul proiectului de cercetare economică și prodecan al FSEGA.

“Analizând județele cu cele mai mari salarii, se pot constata câteva caracteristici comune care pot explica diferența uriașă față de județele codașe. Structura economică a județelor din top este una destul de similară: sectorul serviciilor este dominant, majoritatea angajaților lucrând în acest sector, pe când rolul agriculturii, respectiv al industriei este mai redus comparativ cu celelalte județe. De asemenea, în aceste județe în cadrul sectorul serviciilor se observă o pondere relativ ridicată a serviciilor IT și telecomunicații, care angajează un număr ridicat de persoane cu salarii mult peste media națională. Totodată, aceste județe reprezintă o destinație populară în rândul companiilor multinaționale prezente pe piața din România, unde cel puțin la nivelul joburilor administrative și manageriale, salariile sunt mai ridicate”, completează Szász.