După ascensiunea neașteptată, dar constantă, a Partidului Social Democrat (SPD) în fruntea sondajelor, alegerile sunt cruciale pentru centru-stânga, notează Agerpres.

Candidatul SPD pentru funcția de cancelar, Olaf Scholz, 63 de ani, care a lucrat îndeaproape cu Merkel în calitate de ministru de finanțe în ultimii patru ani, este favorit pentru a-i prelua fotoliul de cancelar, dar numai cu o diferență mică.

Principalul său rival, Armin Laschet, în vârstă de 60 de ani, din partea Uniunii Creștin-Democrate (CDU), a pierdut teren în timpul unei campanii electorale lipsite de strălucire, dar a redus diferența în sondaje la câteva puncte procentuale în ultimele zile.

Aceste marje mici vor fi cruciale pentru partidele care se vor poziționa în vederea negocierii coaliției după publicarea rezultatelor.

Pentru prima dată în istoria lor, Verzii au prezentat anul acesta un candidat la cancelarie, dar popularitatea Annalenei Baerbock a scăzut vertiginos și se așteaptă ca Verzii să se claseze pe locul al treilea.

Merkel a condus un bloc conservator - format din CDU și din partidul înfrățit bavarez, Uniunea Creștin-Socială (CSU) - la victorie în ultimele patru alegeri, definind cultura politică a Germaniei pentru o întreagă generație.

Ea este al doilea cel mai longeviv șef de guvern al țării, după Helmut Kohl, care a condus Germania spre reunificare.

Majoritatea comentatorilor consideră că rezultatul cel mai probabil al alegerilor va fi o coaliție formată din trei partide. Niciun partid nu a primit mai mult de un sfert din intențiile de vot în sondaje în timpul campaniei electorale.

Dacă Germania va rămâne cu CDU/CSU, acesta va fi un mandat pentru continuitate, cu promisiuni de reduceri de taxe care vizează în principal persoanele cu venituri medii și mari, un control strict al datoriei publice și o agendă privind schimbările climatice axată pe comercializarea emisiilor de carbon.

În cazul în care Germania va vira la stânga, reducerile de impozite vor favoriza probabil persoanele cu venituri medii și mici, cu o cotă de impozitare mai mare; un salariu minim de 12 euro pe oră ar deveni realitate, iar fondurile publice ar fi deschise pentru investiții în domenii precum energiile regenerabile și infrastructura publică.

În ceea ce privește coalițiile, includerea în coaliție a Verzilor, a Democraților Liberi (FDP) sau a stângii dure Die Linke ar aduce o serie de politici noi: Verzii doresc să facă mult mai mult în ceea ce privește schimbările climatice și dezvoltarea surselor de energie regenerabilă; FDP are o agendă cu taxe reduse și pro-business; alegătorii Die Linke ar dori să vadă taxe mai mari pentru cei bogați și mai puține pentru cei cu venituri mici.

Deși Verzii au pierdut perspectiva de a conduce un guvern de coaliție, ei speră în continuare - poate stimulați de protestele de vineri privind clima - să își maximizeze șansele de a intra la guvernare.

Dacă vor reuși să obțină aproximativ 16-17% din voturi, așa cum se așteaptă, ar fi o dublare remarcabilă a mandatului lor de la ultimele alegeri din 2017.