Pe malul râului Neckar, nu departe de Stuttgart (sudul Germaniei), aburul alb care iese de la centrala nucleară de la Bade-Wurtemberg nu va mai fi în curând decât o amintire. Același lucru se va întâmpla mai la est, la centrala Isar 2, precum și la Emsland (nordul Germaniei), aproape de frontiera cu Țările de Jos.

În timp ce numeroase țări occidentale depind de energia nucleară, prima economie europeană a decis să pună capăt acestui capitol. Chiar dacă subiectul rămâne unul controversat.

Germania pune în practică decizia de a renunța la energia nucleară, adoptată în 2002 și accelerată de Angela Merkel în 2011, după catastrofa de la Fukushima. Acest accident arată că "chiar și într-o țară care dispune de tehnologie de vârf, cum este Japonia, riscurile legate de energia nucleară nu pot fi controlate în proporție de 100%", justifica la acea dată fostul cancelar german.

Însă, invadarea Ucrainei de către Rusia ar fi putut să repună totul sub semnul întrebării. Lipsită de gazele naturale rusești, Germania s-a confruntat cu unul dintre cele mai sumbre scenarii, care includea riscul de oprire a uzinelor și lipsa căldurii în plină iarnă.

Cu câteva luni înainte de data fixată anterior pentru închiderea ultimelor trei reactoare, respectiv 31 decembrie 2022, direcția opiniei publice a început să se schimbe: "în contextul prețurilor ridicate la energie, au apărut voci care au cerut prelungirea duratei de funcționare a centralelor", mărturisește Jochen Winkler, primarul comunei Neckarwestheim, unde centrala nucleară cu același nume își trăiește ultimele ore.

În acest context, Guvernul condus de Olaf Scholz, din care fac parte și verzii, ostili energiei nucleare, a decis în final să prelungească durata de funcționare a ultimelor reactoare pentru a securiza aprovizionarea cu energie, însă doar până la 15 aprilie 2023.

"Poate că ar fi apărut noi discuții dacă iarna ar fi fost mai dificilă, dacă ar fi fost întreruperi de curent și penurie de gaze naturale. Însă, am avut o iarnă fără prea multe probleme", grație importurilor mari de gaze naturale lichefiate, subliniază Jochen Winkler.

Pentru primarul acestui mic orășel cu 4.000 de locuitori, din care peste 150 lucrează la centrala nucleară, pagina a fost deja întoarsă și nu mai este posibil să se revină la situația anterioară.

Începând din 2003 un număr de 16 reactoare nucleare au fost închise în Germania. Ultimele trei reactoare au furnizat 6% din energia produsă anul trecut în Germania, în condițiile în care în 1997 ponderea energiei nucleare în mixul energetic a fost de 30,8%. În paralel, ponderea regenerabilelor a urcat la 46% în 2022, de la mai puțin de 25% în urmă cu zece ani.

Cu toate acestea, ritmul actual de extindere a capacităților regenerabile nu mulțumește nici Guvernul de la Berlin și nici apărătorii mediului, iar fără un efort serios Germania riscă să nu își îndeplinească obiectivele climatice. Ecuația va fi complicată și mai mult de obiectivul care prevede oprirea tuturor centralelor pe cărbune până în 2038 și a unui număr important dintre aceste centrale în 2030. Cărbunele este responsabil în continuare de o treime din producția de electricitate a Germaniei, cu o creștere de 8% anul trecut, pentru a compensa absența gazelor rusești.

Germania trebuie să instaleze "patru până la cinci centrale eoliene în fiecare zi" pe parcursul următorilor ani, pentru a-și acoperi nevoile energetice, a avertizat cancelarul Olaf Scholz.

Este vorba de un ritm ridicat comparativ cu cele 551 de unități instalate în 2022.