Închiderea a trei din cele șase reactoare nucleare care mai funcționează în Germania are loc în mijlocul unei grave crize energetice europene, ca urmare a tensiunilor politice dintre Rusia, principalul furnizor de gaze naturale al Europei, și clienții săi.

Concret, trei unități situate în apropiere de orașele germane Brokdorf (nord), Grohnde (centru) și Gundremmingen (sud) vor înceta să mai funcționeze la trecerea în anul 2022. Cele trei reactoare au împreună o putere instalată de aproximativ patru Gigavați oră, echivalentul a 1.000 de turbine eoliene.

La finele anului 2022 are urma să fie oprite și restul de trei reactoare nucleare din Germania, amplasate la Neckarwestheim (sud), Isar 2 (sud) și Emsland (nord), ceea ce va însemna de asemenea eliminarea din rețea a unor capacități de aproximativ patru Gigavați oră.

Catastrofa nucleară de la Fukushima din 2011 a convins-o în câteva zile pe Angela Merkel să demareze procesul de renunțare la energia nucleară în Germania.

În pofida renunțării la o sursă de energie care este responsabilă pentru aproximativ 11% din electricitatea generată în 2020, "securitatea aprovizionării rămâne garantată în Germania", a declarat marți ministrul Economiei și Protecției Mediului, Robert Habeck.

Pentru a compensa oprirea celor trei reactoare, în așteptarea momentul în care energiile regenerabile vor acoperi în totalitate deficitul, Germania folosește cantități mari de combustibili fosili, în special gaze naturale. Însă această securitate energetică are un preț: cotațiile europene la gaze naturale au explodat în ultimele luni, ca urmare a tensiunilor geopolitice cu Rusia, principalul furnizor al Europei. Unele state europene bănuiesc că Moscova reduce intenționat livrările spre Europa pentru a face presiuni, în contextul unor ample tensiuni geopolitice cu privire la manevrele militare rusești la frontiera Ucrainei.

Noul guvern german a avertizat recent Moscova că oprirea gazoductului Nord Stream 2, care leagă Rusia de Germania via Marea Baltică, ar putea fi ordonată în cazul în care situația militară va escalada.

Un alt motiv pentru creșterea cotațiilor la gaze este faptul că stocurile de gaze din Europa sunt în prezent la un nivel redus, ca urmare a iernii prelungite din 2020. Refacerea stocurilor se anunță a fi complicată de cererea puternică de energie ca urmare a relansării puternice a economiilor după criza provocată de Covid-19.

La acestea se adaugă faptul că, din motive meteorologice, sursele de energie regenerabilă, precum cea eoliană sau fotovoltaică, nu funcționează la capacitate maximă.

În aceste condiții, Sebastian Herold, profesor de politică energetică la Universitatea din Darmstadt, crede că abandonarea energiei nucleare în Germania va face ca prețurile să crească și mai mult. "Pe termen lung, sperăm că majorarea energiilor regenerabilă va echilibra balanța, însă asta nu va fi cazul pe termen scurt. Germania ar urma să rămână și mai dependentă de gazele naturale, cel puțin pe termen scurt, și deci mai dependentă de Rusia", estimează profesorul Sebastian Herold.