Procurorul general federal Peter Frank investighează o campanie de atacuri cibernetice de amploare, care ar fi fost lansată de Rusia înainte de alegerile federale din 26 septembrie, a declarat un purtător de cuvânt anonim al procuraturii federale pentru publicația Der Spiegel.

„Pot să confirm că am deschis o anchetă asupra unei suspiciuni de activitate a unor servicii de informații străine”, a declarat purtătorul de cuvânt, întrebat cu privire la acuzațiile aduse la începutul săptămânii de guvernul german împotriva serviciilor de informații ruse privind atacuri de tip „phishing” împotriva unor parlamentari germani.

Alegerile din Germania vor avea loc la 26 septembrie. Este primul scrutin din 2002 în care Angela Merkel nu va candida la funcția de cancelar federal.

Citiți și Germania acuză Rusia de un nou atac cibernetic în contextul alegerilor parlamentare

Ministerul german de Externe a declarat că hackerii au încercat să fure parolele de e-mail ale parlamentarilor cu scopul de a interveni în alegeri. În acest sens, analiștii se tem că informațiile furate ar putea fi folosite pentru a induce în eroare alegătorii prin publicarea de mesaje false de pe conturile politicienilor.

Berlinul „consideră această activitate inacceptabilă ca fiind un pericol pentru securitatea Republicii Federale Germania. Aceste atacuri ar putea servi drept pregătiri pentru operațiuni de influență, cum ar fi campaniile de dezinformare legate de alegeri”, a declarat Andrea Sasse, purtător de cuvânt al Ministerului de Externe.

Sasse a descris atacul ca fiind o „presiune puternică asupra relațiilor bilaterale” și a declarat că oficialii germani au cerut Moscovei să îi pună capăt de îndată. De asemenea, Germania își rezervă dreptul de a lua măsuri suplimentare, a precizat purtătoarea de cuvânt.

Atacul de phishing din Germania a fost atribuit unei campanii de hacking cunoscută sub numele de Ghostwriter, care a fost legată de eforturi similare în alte părți. Anterior, GRU a fost acuzat de amestec în alegerile prezidențiale din SUA din 2016, însă Rusia a negat amestecul în alegerile străine.

În prezent, Moscova se află sub sancțiunile UE după o serie de dispute între Moscova și Occident. Statele membre au decis prelungirea cu încă un an, până la 18 mai 2022, a cadrului pentru măsuri restrictive împotriva atacurilor cibernetice care amenință UE sau statele sale membre, după adoptarea, anul trecut, a primelor sancțiuni împotriva unor entități non-statale, la propunerea Germaniei, vizată în 2015 de un atac cibernetic pe scară largă asupra parlamentului federal.

În prezent, sancțiunile se aplică în cazul a opt persoane și patru entități și includ înghețarea activelor și o interdicție de călătorie. În plus, persoanelor și entităților din UE le este interzis să pună fonduri la dispoziția celor care figurează pe lista respectivă.

Această nouă prelungire a sancțiunilor face parte din procesul de consolidare a rezilienței UE și a capacității sale de a preveni, descuraja, împiedica și contracara amenințările cibernetice și activitățile cibernetice rău intenționate și de a răspunde la acestea, în vederea protejării securității și intereselor europene.

Anul trecut, UE a sancționat două persoane și un organism care au fost responsabile sau au participat la atacul cibernetic asupra Parlamentului federal german (Deutscher Bundestag) în aprilie și mai 2015. Acest atac cibernetic a vizat sistemul informatic al parlamentului și a afectat capacitatea acestuia de a funcționa timp de mai multe zile. A fost furată o cantitate semnificativă de date și au fost afectate conturile de e-mail ale mai multor membri ai parlamentului, inclusiv cel al cancelarului Angela Merkel.

Măsurile restrictive, adoptate în premieră împotriva unor entități non-statale la propunerea Germaniei, au constat într-o interdicție de călătorie și o înghețare a activelor impuse persoanelor în cauză, precum și o înghețare a activelor impusă organismului. În plus, persoanelor și entităților din UE le este interzis să pună fonduri la dispoziția celor de pe listă.