„Eu nu îmi amintesc, în cei 30 de ani de existență a R. Moldova, partide care să fi fost aplaudate și la guvernare la fel de mult, ca și în campaniile electorale, cu excepția primului Parlament și primelor două Guverne – Druc și Muravschi. Au fost primii (cei care au venit, cu adevărat, să slujească interesului național și nu celui personal) și au rămas primii: în crezul lor, în demnitatea lor, onoare, devotament, consacrare, sacrificiu. Încercați să mai găsiți în Parlamentele de la Chișinău, de după 1994, un Ion Ungureanu sau Ion Vatamanu, un Petru Soltan, o Leonida Lari, Lidia Istrati, un Alexandru Moșanu, Ion Dumeniuc, o Nadejda Brânzan, un Ion Borșevici sau  Nicolae Dabija… A fost. De ce nu mai este? Pentru că în R. Moldova demult nu se mai face politică, iar ceea ce se face nu are nimic în comun cu politica. Poate PAS e gata să preia și să reanimeze spiritul parlamentarismului moldovenesc de la începutul anilor `90?”, se întreabă jurnalistul.

Gazeta de Chișinău observă că locuitorii din regiunea transnistreană care dețin cetățenie rusă sunt tot mai insistent îndemnați, în ultimele zile până la alegerile în Duma de Stat, să se prezinte la urne. Special pentru ei vor fi deschise, pe teritoriul regiunii separatiste, 27 din cele 30 de secții de votare care vor funcționa duminică, 19 septembrie, iar în unele localități începând chiar de vineri, 17 septembrie. Pentru a-i convinge pe locuitorii din regiunea transnistreană să voteze, dar nu pentru oricine, funcționari din prima linie a regimului separatist de la Tiraspol s-au întrecut în osanale ridicate Moscovei și partidului lui Putin – „Rusia Unită”.

De altfel, pentru a-i motiva pe transnistreni să meargă la alegerile în Duma de Stat a Rusiei, administrația de la Tiraspol a anunțat că vor putea vota până și cei care dețin doar un pașaport sovietic. Acest fapt i-a uimit până și pe jurnaliștii ruși, obișnuiți deja cu „votul pe buturugă” sau în portbagajul unor automobile, precum și cu alte grave încălcări ale legislației electorale, admise în timpul referendumului din 2020, care i-a permis lui Vladimir Putin să rămână președinte al Rusiei până în 2036.

Ziarul Național publică un interviu cu președintele Comisiei parlamentare pentru securitate națională, apărare și ordine publică, deputatul Lilian Carp, care crede că scandalul din media „detonat” săptămâna trecută reprezintă inclusiv o problemă de securitate națională, având în vedere protagoniștii acestuia.

„În unele state există așa termen de suveranitate informațională. Este un termen nou, apărut de mai puțin de-un an, care mobilizează instituțiile statului pentru a-și proteja spațiul informațional. Ceea ce s-a întâmplat la noi nu este primul caz de acest fel. Am mai avut situații când politicieni implicați în cazuri de corupție s-au cuplat cu cei care trebuie de fapt să relateze, pe ecrane sau în presa scrisă, despre un anumit fenomen. În acest caz de luptă cu corupția a ieșit că s-a stat la braț cu corupția. Adică, pe de-o parte chemi la moralitate și, pe de alta, chiar tu încalci limitele acestei moralități”, consideră deputatul.

Agora.md publică opinia expertei internaționale în sănătate publică, Ala Tocarciuc, care opinează ce trebuie să includă o nouă Strategie națională de sănătate publică pentru anii 2021-2031. Experta atrage atenția asupra modernizării sectorului spitalicesc. Tentativele de reducere a numărului de paturi, pentru a ajusta volumele de finanțare, nu au contribuit la modernizarea spitalelor. Pandemia a developat mai multe particularități în funcționarea spitalelor, și anume faptul că multitudinea de cazuri tratate raportate de spitalele raionale și municipale înaintea pandemiei au dispărut pe perioada pandemiei. Din asta rezultă concluzia de a revedea structura cazurilor tratate și a asigura folosirea paturilor spitalicești la justa lor valoare pentru pacienții care necesită spitalizare cu adevărat. Experta scrie că fiecare dintre noi ajunge într-o zi pacient. Scopul strategic principal este să nu ajungi pacient. Dar dacă ai ajuns, să poți ieși repede din sistem perfect sănătos. O națiune sănătoasă – poate asigura un viitor prosper oricărei țări. Asta ar trebui să devină piatra de temelie în noua Strategie națională de sănătate publică pentru Moldova în următorii ani.