Prelevarea probei la COVID-19 înseamnă tijă cu tampon steril aplicată în cavitatea nazală a unui pacient suspect de COVID-19 și alt bețișor - în faringe. Raclajul prelevat este depozitat într-o eprubetă cu mediu de transport viral steril. Ulterior, containerul cu probe biologice ajunge la laboratorul virusologic al ANSP, de unde este preluat de specialiști.

Ala Balacci este unul dintre ei. Activează în calitate de felcer laborant de peste cinci ani. Femeia, împreună cu alte două colege, verifică dacă probele corespund criteriilor, dacă sunt numerotate și dacă sunt sigilate.

Ulterior, mostrele sunt transferate din eprubeta cu mediu de transport viral în tubul Eppendorf, după care sunt codificate. Ala Balacci spune că „procedura durează până la 20 de minute. Este cea mai periculoasă etapă, întrucât deschiderea eprubetelor cu probe biologice reprezintă un risc de contaminare.” 

Ulterior, proba ajunge în boxa cu numărul 2, acolo unde se produce extracția AND-ului și ARN-lui. „Este o etapă de purificare a analizei”, ne spune medicul laborant, Irina Malanco. Specialista mai adaugă că această procedură poate dura până la două ore.  „Sunt zile în care procesez și o sută de mostre. Activez în cadrul laboratorului din 1991. Sunt responsabilă de alte proceduri. Dar, în perioada pandemiei, din cauza volumului mare de muncă, am fost transferată aici. Așa s-a întâmplat cu mai mulți specialiști din alte laboratoare ANSP”, spune Irina Malanco.

Între timp, într-o altă boxă, specialiștii pregătesc mixul de reagenți, ce ulterior este adăugat la proba biologică procesată. De cele mai multe ori, această procedură este realizată de medicul microbiolog Svetlana Colac. „Trebuie să fim foarte atenți, să nu greșim, pentru că de corectitudinea fiecărei etape depinde rezultatul final”.

„Ulterior, rezultatele sunt vizualizate pe ecranul unui calculator, după care sunt evaluate și trecute în registru și buletinul de analiză”, precizează specialista. 

În total, 20 de lucrători medicali procesează zilnic probele prelevate de la oamenii suspectați de boală.

Ala Halacu, șefa Direcției diagnostic de laborator în sănătate publică a declarat că „în fiecare zi sunt analizate toate mostrele care ajung aici. În laborator activează nouă medici, cinci asistenți cu studii medii, doi tineri specialiști și un rezident. Niciodată nu am avut frică de vreo infecție - toate bolile sunt periculoase. Noi respectăm regulile de protecție, utilizând echipamentul necesar. Zilnic lucrăm în astfel de condiții”, precizează Ala Halacu. 

De la declanșarea pandemiei, volumul de muncă a crescut de 10 ori, spune șefa laboratorului, Mariana Apostol. „Noi lucrăm non-stop, fără zile libere. Dispunem de echipament suficient. Probele care nu corespund cerințelor sunt rebutate și sunt incluse în registru. În astfel de situații, solicităm să fie recoltate alte mostre. Sunt cazuri rare, cele mai multe incidente s-au produs la începutul epidemiei”, afirmă Mariana Apostol. 

Și angajații laboratorului sunt așteptați acasă de copii, părinții sau soții. Pe Svetlana Colac este nerăbdător să o vadă băiețelul ei de doi ani, cu care petrece puțin timp, în ultima perioadă. Pentru tânăra specialistă frica de infectare a dispărut la interacțiunea cu prima mostră. „Este periculos, dar noi suntem medici, asta ne este meseria. Eu respect toate regulile de protecție”, afirmă specialista. 

Pentru administratorii laboratorului, siguranța angajaților este o prioritate. Ala Halacu afirmă că „lucrătorii medicali își schimbă mănușile, măștile și halatele după fiecare procedură. Iar în timpul analizelor, mănușile sunt prelucrate cu dezinfectant. Spray-urile dezinfectante sunt amplasate în fiecare boxă, la fiecare colț. Echipamentul individual de protecție utilizat este distrus prin autoclavare”, mai afirmă Halacu.