„Panorama comunismului în Moldova sovietică” face parte dintr-o serie amplă de lucrări despre perioada comunistă și postcomunistă: „Panorama comunismului în România”, „Panorama postcomunismului în România” și „Panorama postcomunismului în Republica Moldova”. Sunt patru volume esențiale care scot în evidență particularitățile regimului comunist în Moldova sovietică și în România și mai apoi ce s-a întâmplat după 1989 și 1991. „Peste treizeci de autori, mai mult de 30 de articole însumate în coperțile acestui volum dezbat mai multe elemente ale instaurării regimului comunist, ale politicilor comuniste în RSSM și după care discutăm despre un impact nociv asupra culturii, tradițiilor și asupra cotidianului în Moldova sovietică”, a spus Sergiu Musteață, conferențiar universitar la Catedra Istorie și Științe Sociale, Universitatea Pedagogică de Stat „Ion Creangăˮ, coautorul cărții „Panorama comunismului în Moldova sovietică”. 

Istoricul a precizat că volumul arată parcursul politico-adminisrativ al noi entități create și cu forța introduse în regimul sovietic. Informațiile sunt prezentate într-o ordine cronologică, de la crearea republicii cu toate particularitățile acesteia și ce a urmat după, inclusiv deportările, foametea și multe alte lucruri care spun despre acțiuni drastice la adresa populației și consecințele acestei politici asupra locuitorilor. Sentimentul de frică nu a fost abordat direct în carte, dar acesta este vizibil atunci când se discută despre foamete, deportări, regim, colectivizare, deposedări de proprietăți, instaurarea unui nou regim și a unei noi ideologii. În carte sunt prezentate multe aspecte care sub formă de sinteză ajută cititorul să parcurgă rapid subiectele de interes general. Acestea trebuie preluate și transferate în zona educațională, deoarece doar așa va putea fi transmis rezultatul muncii intelectuale în zona formării și informării adecvate a ceea ce a însemnat cu adevărat regimul totalitar comunist, a menționat Sergiu Musteață.

Ion Valer Xenofontov, doctor în istorie, conferențiar universitar, coautor la două materiale privind situația istoricului în comunism și situația științei istorice în perioada sovietică, a comunicat că aceste cărți servesc drept manuale pentru studenții de la universității din Moldova din care aceștia se pregătesc la seminare.

Victima regimului comunist, omul politic din România, Iuliu Maniu, a devenit protagonistul unei cărți despre personalitatea sa „Iuliu Maniu, politică și morală” de Cristian Borz și Ana-Maria Borz. Părintele Cristian Borz a menționat că opera literară s-a născut dintr-o necesitate. Autorul a făcut tururi ghidate la Bădăcin unde se află Casa Memorială „Iuliu Maniu” și a fost pus în situația de a vorbi despre Iuliu Maniu. Cristian Borz spune că a observat mai mulți turiști care erau bine informați din surse avizate și care erau dornici să-l descopere pe omul politic la el acasă. Alții erau informați din surse mai puțin avizate. Autorul cărții a descoperit și acea categorie de oameni care știau despre „păcatele” lui Iuliu Maniu și care întrebau „de ce acesta nu a participat la încoronarea Regelui Ferdinand și a Reginei Maria, de ce a semnat pactul de neagresiune cu legionarii, a fost sau nu un spion britanic, și foarte mulți erau interesați să afle repede răspunsuri la aceste întrebări. Persoanele întrebau despre existența unor materiale care pot fi lecturate repede și în care se regăsesc toate răspunsurile. Și atunci am realizat că ar fi bine să fie oferite răspunsuri scurte la toate aceste provocări despre care am aflat în timpul tururilor ghidate la Bădăcin”, a spus autorul.

Cristian Borz a precizat că deși noțiuni precum  „politica” și „morala” care sunt menționate în titlu par a fi termeni care nu stau împreună, „Iuliu Maniu a reușit și a demonstrat în toată cariera sa politică de 56 de ani că morala creștină și politica pot să stea împreună. Mai mult: cele două noțiuni nu sunt în contradicție, ci, puse împreună, chiar servesc binelui comun. Morala creștină a lui Iuliu Maniu îl însoțește la fiecare etapă, de la formarea lui ca elev și student și apoi la intrarea în politică și în toata activitatea sa”. Potrivit autorului, cartea răspunde pe scurt cum a murit Iuliu Maniu la închisoarea de la Sighet și care au fost încercările de a identifica osemintele lui.

Dan Pavel, profesor și membrul al Fundației „Corneliu Coposu”, a spus că autorii lucrării au pus accentul pe dimensiunea fundamentală a ceea ce a însemnat Iuliu Maniu în politica românească și care a fost un alt tip de politică față de cea care se făcea în perioada interbelică, în perioada celui de-al Doilea Război Mondial și după cel de-al Doilea Război Mondial. „Cartea acoperă aproape tot ce este important în legătură cu Iuliu Maniu, personalitatea acestuia, legătura cu religia, o parte importantă este despre strămoși. Unul dintre subiecte care este mai puțin cunoscut și se regăsește în carte este legat de Iuliu Maniu și problema evreiască din România. Un alt fragment interesant într-un fel anticipează ceea ce s-a întâmplat după instaurarea comunismului cu Biserica greco-catolică și cu modul în care greco-catolicii au fost priviți în România. La fel, cartea abordează sfârșitul lui Iuliu Maniu într-o închisoare comunistă, cea mai cumplită pentru elite în care oamenii care au murit, au fost îngropați în locuri neștiute, fără cruce, fără respect, fără nimic”, a spus Dan Pavel.

Gala Corneliu Coposu se va desfășura sâmbătă, începând cu ora 18.30, la Sala cu Orgă. În cadrul evenimentului vor fi premiați câștigătorii concursului de eseuri dedicat tinerilor români de pretutindeni. Se vor strânge bani pentru muzeul victimelor represiunilor politice de la Mereni, raionul Anenii Noi, inaugurat în ajun. Seara va culmina cu un concert la pian și țambal susținut de artistul Cătălin Răducanu. Biletele pot fi procurate pe site-ul iTicket.

Gala Corneliu Coposu este organizată de Fundația „Corneliu Coposu”, în parteneriat cu Fundația Hanns Seidel, Fundația Culturala Memoria, Muzeul Național de Istorie a Moldovei, Agenția pentru Știință și Memorie Militară, Ambasada României în Republica Moldova, Muzeul Ororilor Comunismului în România, Primăria Mereni, Universitatea Pedagogică de Stat „Ion Creangă” din Chișinău, Asociația Foștilor Deportați și Deținuți Politici din Moldova.