Găgăuzii vor în Uniunea Euro-asiatică
-
03 Februarie 2014 08:08
Ultimele rezultate publicate indică o prezență la vot de peste 70 la sută ceea ce este fără precedent.
Referendumurile cotroversate din Găgăuzia, regiune autonomă din sudul Republicii Moldova au stabilit că populația dorește integrarea în Uniunea vamală – Rusia, Kazahstan, Belarus și este de acord ca parlamentul local să poată hotărî asupra independenței regiunii.
Ultimele rezultate publicate indică o prezență la vot de peste 70 la sută ceea ce este fără precedent. Autoritățile locale vor valida cele două referendumuri, pentru care ar fi fost suficient să se prezinte doar o treime din numărul de alegători. Organizarea acestei consultări populare, interzise printr-un act judecătoresc, dar considerată legală de către autoritățile de la Comrat, a fost susținută de către partidul Comuniștilor și cel Socialist și este nu doar rodul propagandei anti-europene din Găgăuzia, ci reprezintă și o reacție la nemulțumirea populației față de condițiile grele de viață din regiune.
Este evident că populația n-a fost informată în aceeași măsură asupra celor două alternative de vreme ce, la ieșirea de la urne mulți alegători au declarat: „Am votat pentru Est. Rușii sunt prietenii noștri, alături de ei ne va fi mai bine”. Actul de nesupunere din partea autorităților găgăuze și semnificațiile opțiunilor exprimate reprezintă nu atât o victorie a Comratului, cât o înfrângere a Chișinăului, apreciază analiștii politici.
Situația creată prin aceste plebiscite poate fi folosită ca argument pentru o evoluție ulterioară îndreptată spre separatismul de tip transnistrean și federalizarea Republicii Moldova. Alegătorii din Unitatea Teritorială Autonomă, reprezintă aproximativ 4% din electoratul Republicii Moldova.
Găgăuzii, chemați la urnele de vot
La ora nouă, rata de participare la referendumul din Găgăuzia a fost de 3,8 la sută. Valentina Lisnik președinte al Comisiei Electorale din Găgăuzia pe listele electorale sunt înscrise 90.924 de persoane. Până la ora nouă au votat 3493 de persoane, iar pe listele suplimentare 307 de persoane. Cea mai ridicată rată de participare se întregistrează la Comrat. Conform declarațiilor organizatorilor au fost acreditați 275 de observatori din partea partidelor și diverselor organizații, reprezentanții presei fiind acreditați din oficiu. În regiune au fost amenajate 62 de secții de votare care s-au deschis la ora 7.00, iar locuitorii vor trebui să-și exprime opinia cu ajutorul a două buletine. Pe prima foaie alegătorii vor trebui să răspundă cu „da“ sau „nu“ la întrebarea „Sunteți de acord cu vectorul de dezvoltare externă a Republicii Moldova orientat spre integrarea în Uniunea Europeană?“, iar pe altă foaie oamenii vor trebui să bifeze un răspuns la întrebarea „Sunteți de acord cu aderarea Republicii Moldova la Uniunea Vamală Rusia-Belarus-Kazahstan?“.
De asemenea, locuitorii autonomiei se vor pronunța dacă sunt de acord sau nu cu proiectul legii UTA Găgăuză privind dreptul la autodeterminare, în cazul în care Republica Moldova își va pierde suveranitatea, transmite gagauzinfo.md
Ultimele rezultate publicate indică o prezență la vot de peste 70 la sută ceea ce este fără precedent. Autoritățile locale vor valida cele două referendumuri, pentru care ar fi fost suficient să se prezinte doar o treime din numărul de alegători. Organizarea acestei consultări populare, interzise printr-un act judecătoresc, dar considerată legală de către autoritățile de la Comrat, a fost susținută de către partidul Comuniștilor și cel Socialist și este nu doar rodul propagandei anti-europene din Găgăuzia, ci reprezintă și o reacție la nemulțumirea populației față de condițiile grele de viață din regiune.
Este evident că populația n-a fost informată în aceeași măsură asupra celor două alternative de vreme ce, la ieșirea de la urne mulți alegători au declarat: „Am votat pentru Est. Rușii sunt prietenii noștri, alături de ei ne va fi mai bine”. Actul de nesupunere din partea autorităților găgăuze și semnificațiile opțiunilor exprimate reprezintă nu atât o victorie a Comratului, cât o înfrângere a Chișinăului, apreciază analiștii politici.
Situația creată prin aceste plebiscite poate fi folosită ca argument pentru o evoluție ulterioară îndreptată spre separatismul de tip transnistrean și federalizarea Republicii Moldova. Alegătorii din Unitatea Teritorială Autonomă, reprezintă aproximativ 4% din electoratul Republicii Moldova.
Găgăuzii, chemați la urnele de vot
La ora nouă, rata de participare la referendumul din Găgăuzia a fost de 3,8 la sută. Valentina Lisnik președinte al Comisiei Electorale din Găgăuzia pe listele electorale sunt înscrise 90.924 de persoane. Până la ora nouă au votat 3493 de persoane, iar pe listele suplimentare 307 de persoane. Cea mai ridicată rată de participare se întregistrează la Comrat. Conform declarațiilor organizatorilor au fost acreditați 275 de observatori din partea partidelor și diverselor organizații, reprezentanții presei fiind acreditați din oficiu. În regiune au fost amenajate 62 de secții de votare care s-au deschis la ora 7.00, iar locuitorii vor trebui să-și exprime opinia cu ajutorul a două buletine. Pe prima foaie alegătorii vor trebui să răspundă cu „da“ sau „nu“ la întrebarea „Sunteți de acord cu vectorul de dezvoltare externă a Republicii Moldova orientat spre integrarea în Uniunea Europeană?“, iar pe altă foaie oamenii vor trebui să bifeze un răspuns la întrebarea „Sunteți de acord cu aderarea Republicii Moldova la Uniunea Vamală Rusia-Belarus-Kazahstan?“.
De asemenea, locuitorii autonomiei se vor pronunța dacă sunt de acord sau nu cu proiectul legii UTA Găgăuză privind dreptul la autodeterminare, în cazul în care Republica Moldova își va pierde suveranitatea, transmite gagauzinfo.md
Liderul de la Comrat, bașcanul Mihail Formuzal a îndemnat populația să participe masiv și fără frică la cele două plebiscite, de astăzi, pentru a salva ceea ce el numește statalitatea Republicii Moldova. Apeluri similare au lansat și partidele comunist și socialist, care militează pentru aderarea Republicii Moldova la Uniunea vamală – Rusia, Kazahstan, Belarus. Oficiali ai coaliției de guvernare consideră că plebiscitele contravin legii și pentru că ștampilele și buletinele electorale nu au fost eliberate în mod legal. Autoritățile găgăuze și-au confecționat propriile ștampile și buletine de vot. Această consultare populară, susțin analiștii reprezintă o provocare și un dispreț total față de autoritățile centrale, menită să tulbure stabilitatea politică, după provocarile venite dinspre Transnistria și să stânjenească parcursul european al Republicii Moldova. Presa de la Comrat a anunțat un miting de susținere a referendumurilor, organizat de etnici găgăuzi, la stația de metrou „1905”, din Moscova. Reamintim că în decembrie 1990 mișcarea separatistă Gagauz Halkı („poporul găgăuz”) proclamă în raioanele Comrat, Ceadîr-Lunga și Vulcănești ale RSS Moldovenești așa-numita Republica Găgăuză. În 1994 este recunoscută autonomia găgăuzilor, iar în 1995 actualele hotare ale Găgăuziei sunt stabilite prin referendum local.