Tot în paginile Ziarului de Gardă găsim o analiză alternativă a raportului de 100 de zile de activitate a Guvernului Republicii Moldova. La învestirea în funcție, cabinetul de miniștri anunța că, în primele luni de mandat, va prioritiza patru direcții de activitate: gestionarea eficientă a crizei sanitare cauzate de pandemia de COVID-19, demararea reformei justiției și pachetul anti-corupție, creșterea veniturilor populației, protecția socială a grupurilor vulnerabile și restabilirea finanțării externe. ZdG a discutat cu mai mulți experți despre promisiunile și acțiunile Guvernului în primele 100 de zile de activitate și vă prezintă un „raport alternativ” în acest sens.

Acestui subiect îi acordă atenție și Nicolae Negru în editorialul pentru Ziarul Național, intitulat „Natalia Gavrilița și atmosfera socială”.  El scrie că  Guvernul Gavrilița se confruntă, ca niciun guvern din ultimii 20 de ani, cu mai multe nevoi urgente, vitale pentru funcționarea și existența statului moldav, nevoi care devin sufocante. Așa că rezistența din primele 100 de zile, deși nu garantează succesul în viitor, prezintă totuși o premisă optimistă. Se manifestă însă în acest raport și simptome neliniștitoare, din punctul nostru de vedere. „Găsim și în text dovezi că Natalia Gavriliță și cabinetul său nu au renunțat la retorica electorală, la patosul steril, la frazeologia urii și la metodele „revoluționare” care nu au nimic în comun cu statul de drept, despre care, de altfel, nici măcar nu se pomenește în raport. Nicio mențiune despre statul de drept, nici măcar la capitolul „reforma justiției”. Să fie o scăpare întâmplătoare?”, se întreabă autorul.

Un alt subiect, cel al râului Nistru și disputelor dintre Republica Moldova și Ucraina este abordat în presă în aceste zile. „Republica Moldova, zero reacții față de lucrările Ucrainei asupra Nistrului, principala sa sursă de apă potabilă. Experții acuză lipsa pârghiilor de negociere și lipsă de transparență” scrie G4media. Jurnaliștii îl citează pe activistul de mediu, Ilia Trombițchi, care a declarat pentru G4Media.ro că, în prezent, ucrainenii se pregătesc să răspundă asupra regulamentului de mediu pe care ei l-au propus părții moldonenești. „Autoritățile nu au ce să comunice și preferă să tacă în acest context. Problema este complexă și iată de ce autoritățile de la Chișinău preferă să nu spună nimic pe acest subiect. De aceea probabil și atenția privind ultima investigație jurnalistică pe subiectul Nistrului a fost oarecum mică. Și pentru mine a fost ciudat acest lucru. Având în vederea că Ucraina nu are trebuință de aceste 19 hectare deținute de Republica Moldova lângă barajul de la Naslavcea, eu văd că Republica Moldova nu are în acest dosar nicio pârghie pentru a pune anumite condiții Kievului”, notează expertul.

Jurnaliștii de la moldova.org readuc în atenția publicului problemele școlilor cu predare în limba română din stânga Nistrului. „Școlile cu predare în grafia latină din regiunea transnistreană nu apar atât de des în presă și în vizorul public la fel ca acum câțiva ani, însă situația acestora nu s-a îmbunătățit deloc. Problemele logistice, dar mai ales cele generate de presiune, atitudine ostilă, incertitudinea zilei de mâine rămân la fel de grave. Jurnaliștii au vorbit cu directorii singurelor licee cu predare în grafia latină din Dubăsari, Grigoriopol și Tighina despre cum instituțiile pe care le conduc au început anul școlar, despre probleme mai vechi și mai noi și despre luminița de la capătul tunelului care, zic ei, a încetat să se vadă demult”.