Începutul anului 2020 în Republica Moldova a fost marcat de pandemia de Coronavirus, primele cazuri fiind înregistrate în luna martie, care a impus limitarea activităților economice. Pe plan politic, a fost oficializată coaliția dintre Partidul Socialiștilor și Partidul Democrat, în paralel cu plecarea mai multor deputați PDM, astfel că aceasta și-a pierdut oficial majoritatea spre mijlocul anului.

Un an secetos a aprofundat criza economică, a dus la majorarea prețurilor produselor agricole și la mai multe valuri de proteste ale agricultorilor, inclusiv la sfârșitul lunii decembrie.

A doua jumătate a anului a coincis cu perioada electorală pentru alegerile prezidențiale, finalizată cu o victorie clară, chiar dacă aproape neașteptată a unuia din liderii opoziției pro-europene, Maia Sandu, care l-a învins în turul doi pe pro-moscovitul Igor Dodon.

În timpul campaniei, Partidul Democrat s-a retras de la guvernare, iar socialiștii au fost susținuți de o platformă parlamentară nou-creată, din care face parte și Partidul Șor, al cărui lider a fost condamnat de prima instanță pentru implicarea în jaful bancar din 2014. Această nouă majoritate a aprobat la mijlocul lunii decembrie, mai multe legi controversate, printre care cea cu privire la funcționarea limbilor, modificări legate de instituțiile din Găgăuzia, o regiune autonomă din sudul Rep. Moldova, dar și un șir de proiecte sociale și economice, considerate ca fiind populiste, precum micșorarea vârstei de pensionare.

Anul 2020 a fost unul foarte complicat, sub toate aspectele, pentru Republica Moldova, dar având în vedere situația creată, 2021 ar putea aduce provocări nu mai mici, consideră analistul politic, Veaceslav Berbeca.

A fost un an complicat pentru Republica Moldova, dar situația este și mai complicată pentru anul viitor, după ce fostul președinte și partidul său au pus bazele unor probleme și mai mari pentru 2021, dacă aceste legi nu vor fi anulate,  a spus Veaceslav Berbeca

În relațiile externe, Republica Moldova a urmat agenda Moscovei, promovată de Igor Dodon și guvernarea sa, iar Uniunea Europeană și-a manifestat deseori îngrijorarea în legătură cu unele procese înregistrate la Chișinău, amintește expertul Anatol Țăranu. El atrage atenția că în pofida schimbării președintelui, puterea legislativă și executivă rămân a fi controlate de Igor Dodon.

În mare, în anul 2020, Republica Moldova a fost parte a agendei politice moscovite. În prezent, pe de o parte are un președinte orientat pe agenda integrării europene , iar pe de altă parte, un guvern și o majoritate parlamentară aserviți intereselor Moscovei, a precizat Anatol Țăranu.

Experții anticipează pentru anul 2021 conflicte între noul președinte, Maia Sandu și majoritatea parlamentară și Guvern. Ei consideră ca fiind foarte probabile alegeri parlamentare anticipate, sugerate recent și de premierul Ion Chicu, iar mai multe legi votate în luna decembrie de Parlament au un caracter populist electoral.