'Parisul trebuie să evalueze chiar astăzi ceea ce se întâmplă în Corsica', a declarat autonomistul Gilles Simeoni, liderul listei 'Pe a Corsica' ('Pentru Corsica'), imediat după anunțarea rezultatului scrutinului. Cu un procent de 56,5% din voturi, coaliția formată între susținătorii autonomiei și ai independenței va avea 41 din cele 63 de mandate ale Adunării Corsicii, precum și 11 posturi ale consiliului executiv, micul guvern al insulei unde s-a născut Napoleon.

Acest rezultat va fi o mare provocare pentru guvernul uneia dintre cele mai centralizate țări ale Europei și mai ales pentru președintele ei, Emmanuel Macron. 'El va avea nevoie de multă abilitate deopotrivă pentru a nu-și nemulțumi interlocutorii și pentru a nu da sentimentul că cedează o parte din Franța' — astfel este rezumată situația într-un editorial din Le Figaro.

Totuși, spre deosebire de Catalonia sau Scoția, cel puțin deocamdată în Corsica nu poate fi vorba despre revendicări de independență, după cum dau asigirări chiar naționaliștii corsicani. Mai ales că majoritatea locuitorilor acestei insule puternic îndatorate și dependente economic de statul francez sunt împotriva independenței.

În schimb, naționaliștii corsicani intenționează să profite de rezultatul scrutinului pentru a revendica o autonomie regională sporită. 'Dacă Parisul neagă din nou democrația, vom fi evident obligați să recurgem la manifestații populare în Corsica, dar și să facem turul capitalelor europene pentru a spune că Franța, care dă lumii întregi lecții despre drepturile omului, are o atitudine antidemocratică tratând cu dispreț votul universal', a spus Jean-Guy Talamoni, aliat al lui Gilles Simeoni în formațiunea 'Pe a Corsica'.

Concret, așteptările imediate ale naționaliștilor corsicani sunt legate de trei dosare: co-oficializarea limbii corsicane, crearea unui statut de rezident pentru a combate speculațiile imobiliare pe această insulă unde patru din zece locuințe sunt reședințe secundare și o amnistie pentru 'deținuții politici' și pentru persoanele date în urmările de autoritățile franceze pentru delicte asimilate unor fapte de natură politică.

Aceste chestiuni sunt foarte sensibile în Corsica, insulă care a fost mai multe decenii scena a peste 4.500 de atentate revendicate de militanții Frontului pentru Eliberarea Națională a Corsicii (FLNC), grupare ce a depus armele în anul 2014.

'Cele trei dosare implică rupturi totale sau intră în contradicție flagrantă cu marile principii constituționale și instituționale franceze', explică pentru AFP Jerome Fourquet, autor al cărții 'La nouvelle question corse'.

Astfel, pentru co-oficializarea limbii corsicane ar trebui revizuită Constituția Franței, în problema așa-numiților 'deținuți politici' ajungem la cea a independenței justiției, iar în chestiunea statutului de rezident s-ar putea pune în discuție egalitatea cetățenilor, consideră Jerome Fourquet.

Duminică seară, premierul Edouard Philippe i-a telefonat lui Gilles Simeoni pentru a-l felicita după câștigarea alegerilor și i-a transmis că este pregătit să-l primească la Paris 'imediat ce va fi instalată noua colectivitate' în Corsica, după 1 ianuarie.

Un răspuns 'apreciat' de câștigătorul alegerilor, dar pe care l-a considerat totuși insuficient. 'I-am spus că dincolo de politețea protocolară, așteptăm și sperăm un veritabil dialog cu statul (francez) și niciodată condițiile nu au fost mai favorabile pentru ca problema corsicană (...) să fie rezolvată în mod calm și durabil printr-o soluție politică', a spus Gilles Simeoni.

Sursa: Agerpres