În februarie, secretarul general al NATO Jens Stoltenberg a propus ca aliații să contribuie mai mult la bugetele comune existente, în loc să se bazeze pe actualul sistem în care fiecare guvern plătește pentru propriile operațiuni militare - propunere venită ca răspuns la mai vechile tensiuni cu SUA, care susțin că aliații europeni nu contribuie suficient la propria apărare, comunică sursa citată. 

Un acord în acest sens la summitul din 14 iunie cu președintele american Joe Biden ar întări probabil unitatea transatlantică, au afirmat doi diplomați.

În același timp, propunerea lui Stoltenberg vine în replică la avertismentul din 2019 al președintelui francez Emmanuel Macron în sensul că NATO este în "moarte cerebrală", în lipsa unei strategii politice clare în lumea multipolară de după Războiul rece.

Franța consideră însă că ideea ca aliații să livreze în bugetele comune circa 20 de miliarde de dolari în decurs de 10 ani nu este, cel mai probabil, una benefică pentru prioritățile militare franceze și riscă să devieze atenția și resursele de la întărirea capacităților de apărare limitate ale statelor membre ale Uniunii Europene, majoritatea membre și ale NATO.

"Dacă ideea este de a crește brutal contribuția țărilor la bugetele comune și de a schimba filosofia NATO, trecând de la responsabilitate națională la diluarea responsabilității, atunci răspunsul Franței va fi clar nu", a declarat pentru Reuters o sursă din Ministerul francez al Apărării.

"Pentru noi, nu se pune problema NATO versus Europa, ci NATO versus apărarea națională a fiecărui stat membru", a adăugat aceasta, asigurând că Parisul rămâne deschis la prezentarea de contraargumente și detalii.

Uniunea Europeană încearcă de mai mulți ani să-și dezvolte o capacitate militară independentă de SUA, în frunte cu Franța, care a rămas singura putere militară majoră a blocului, după retragerea Marii Britanii. Franța a îndeplinit deja obiectivul propus de NATO de a aloca 2% din PIB apărării.

Potrivit unei surse diplomatice, ministrul francez al apărării Florence Parly a fost nemulțumită de decizia lui Stoltenberg de a-și prezenta public în februarie propunerea amintită. La 21 mai, secretarul general al NATO s-a întâlnit la Paris cu Emmanuel Macron și a salutat "investiția semnificativă în apărare" a Franței.

Un oficial al NATO a asigurat că negocierile de pregătire a summitului din iunie sunt constructive și că propunerea ce face parte din pachetul de reformă NATO 2030 al lui Stoltenberg va fi abordată și la reuniunea de la 1 iunie a miniștrilor aliați de externe și ai apărării.

Germania și alți aliați europeni, precum și Canada vor la rândul lor să știe pe ce ar urma să fie cheltuite aceste fonduri comune înainte de a le aloca resurse, iar la summitul cu Biden este posibil să se ajungă la un acord doar asupra unei analize în acest sens.

"Unii europeni își pun întrebarea: consolidăm NATO sau dezvoltăm capacitatea de apărare a UE complementar la NATO? Fiecare euro poate fi cheltuit doar o dată", a spus un înalt diplomat al NATO, potrivit Agerpres.

Jens Stoltenberg a sugerat între altele ca aliații să finanțeze în comun în măsură mai mare operațiunile de descurajare organizate pe teritoriul statelor aliate, în condițiile în care în prezent costurile unei desfășurări sunt suportate de un singur aliat. Aliații ar putea investi în modernizarea bazelor aliate pentru a se adapta la schimbările climatice, protejarea telecomunicațiilor și a rețelelor informatice de atacuri cibernetice, precum și în spațiu, notează Reuters.

În prezent bugetele comune ale NATO reprezintă 0,3% din cheltuielile militare aliate totale, sau circa 2,5 miliarde de dolari, mai puțin decât media istorică de circa 0,5%, au mai menționat sursele diplomatice citate.