Franța îi aduce un omagiu solemn preotului Hamel, la un an după ce a fost asasinat de jihadiști
-
26 Iulie 2017 13:57
O slujbă în memoria preotului Jacques Hamel, asasinat în urmă cu un an de doi jihadiști în biserica sa de la Saint-Étienne-du-Rouvray, a avut loc într-o atmosferă de reculegere și solemnă miercuri, în prezența președintelui Emmanuel Macron, relatează AFP.
Ceremonia, oficiată de arhiepiscopul din Rouen Dominique Lebrun, a început cu un lung moment de reculegere, la ora locală 9.00 fix (10.00, ora României), ora la care preotul octogenar a început să țină slujba pe 26 iulie 2016, în fața a cinci persoane.
Asasinatul său a bulversat țara, lovită din nou de un atentat jihadist, la 12 zile după cel de la Nisa.
”Astăzi ne amintim de un preot care continuă să ne vegheze”, a declarat prelatul la începutul ceremoniei. ”Nu, ura nu a triumfat și ea nu va triumfa”, a continuat el.
În condiții de strictă securitate, președintele Macron a sosit chiar înainte de slujbă. El a fost precedat de premierul Edouard Philippe și ministrul de Interne Gérard Collomb.
Alte personalități politice au fost prezente, între care Laurent Fabius, preedintele Consiliului Constituțional, Valérie Fourneyron, fostul ministru al Sporturilor, sau Sébastien Lecornu, secretarul de stat însărcinat cu Tranziția Ecologică, toți trei foști aleși în această regiune.
Câteva sute de persoane au asistat, de asemenea, la slujbă, difuzată pe un ecran uriaș în exteriorul acestei mici biserici din secolul al XVI-lea.
Reprezentanți normanzi ai Consiliului francez al Cultului Musulman (CFCM) au fost de asemenea prezenți, dar și 14 membri ai familiei lui Jacques Hamel.
”Sunteți aici, în această (miercuri mdimineața, înconjurați dar încă uluiți, poate revoltați sau doar obosiți după un an deosebit de dificil”, a declarat Lebrun.
După slujbă, o stelă republicană în memoria preotului, un disc mare din inox pe care sunt gravate articolele Declarației Universale a Drepturilor Omului, ridicată de o parte a bisericii, urma să fie dezvelită de președintele Macron.
O RANĂ ”ÎNCĂ VIE”
Șeful statului urma, de asemenea, să se exprime, așa cum a făcut-o cu 12 zile în urmă la Nisa, la comemorarea atentatului care s-a soldat cu 86 de morți și 456 de răniți, pe 14 iulie 2016.
Înaintea sa urmau să ia cuvântul fostul primar din Saint-Etienne-du-Rouvray Hubert Wulfranc (PCF), care a devenit deputat, actualul primar Joachin Moyse și, din nou, Lebrun.
Arhiepiscopul urmează să oficieze miercuri seara o slujbă la basilica din Bonsecours, la Rouen, iar apoi să se roage la mormântul situat în apropiere al lui Jacques Hamel, înmormântat în zona rezervată clerului în acest cimitir de pe malul Senei.
Bilanțul nu este comparabil cu cel de pe Promenade des Anglais, însă atentatul de la Saint-Étienne-du-Rouvray, extrem de simbolic din punct de vedere religios, a fost răsunător.
”Simțim că rana a fost profundă și că ea este încă vie”, a declarat pentru AFP preotul parohiei, Auguste Moanda-Phuati. ”Atentatul viza probabil să asmută religiile una împotriva alteia. Este un eșec total”, a adăugat el.
Preotul Jacques Hamel, în vârstă de 86 de ani, descris de toată lumea ca un om simplu, devotat și discret, tocmai își terminase slujba de dimineață în fața a trei credincioase și unui cuplu din parohie, atunci când a fost ucis cu două lovituri de cuțit în gât.
Guy Coponet, un membru al parohiei, în vârstă de 87 de ani, a fost rănit, însă a supraviețuit.
Asasinii, care se reclamă din organizația Statul Islamic, Adel Kermiche și Abdel Malik Petitjean, în vârstă de 19 ani, pe numele cărora existau fișe S, au fost împușcați de forțe de ordine la ieșirea din biserică.
Doi bărbați au fost încarcerați în acest caz, și anume un văr al lui Petitjean care, sunt convinși anchetatorii, era la curent cu planul acestuia, și un bărbat originar de la periferia orașului Toulouse care li s-a alăturat lui Petitjean și lui Kermiche la Saint-Étienne-du-Rouvray, dar care a plecat, fără să participe la atac.
Jacques Hamel urmează să fie beatificat de Vatican, ca martir, printr-o procedură accelerată.
Papa Francisc a cerut ca termenul de cinci ani impus de la moarte și până la începutul procesului de beatificare, să nu fie aplicat în cazul preotului francez.