Relatând din Chișinău și din Congaz, o localitate din Găgăuzia, autorul FAZ Niklas Zimmermann detaliază eforturile guvernării pro-europene din Republica Moldova de a contracara tentativele masive ale Rusiei de a readuce micul stat ex-sovietic în sfera sa de influență, scrie Deutsche Welle.

Asaltați de o propagandă pro-rusă bogată în resurse și în instrumente de diseminare, președinta Maia Sandu și susținătorii ei ar trece acum la o ripostă prin mijloace mai neobișnuite: de exemplu, vorbind limba rusă, limba prin care sunt răspândite cele mai multe dezinformări rusești în Republica Moldova, după cum remarcă jurnalistul FAZ.

Un interviu în limba rusă cu Maia Sandu realizat de youtuber-ul rus anti-război Iuri Dud a fost vizualizat deja de opt milioane de ori, de trei ori mai mult decât populația R. Moldova. În interviul din mai, Maia Sandu a făcut apologia păcii, s-a profilat drept o șefă de stat doritoare de pace, subliniind că disputa cu regiunea separatistă transnistreană nu poate fi rezolvată decât pașnic și insistând că UE este un proiect de pace și, prin aceasta, singura modalitate de a garanta siguranța Republicii Moldova.

Jurnalistul FAZ amintește că propaganda rusească agresivă nu se limitează doar la teritorii pro-ruse precum regiunea transnistreană sau autonomia găgăuză, ci vizează întreaga Republică Moldova; că s-a depășit demult stadiul apelurilor la nostalgia perioadei sovietice și la cultul personalității din jurul lui Vladimir Putin, trecându-se la dezinformări menite să sperie populația - prin mesaje de genul: un vot pro-UE la referendumul privind aderarea înseamnă război, un vot pro-Rusia înseamnă siguranță.

Cum să-i convingi pe cei indeciși

Maia Sandu ar viza populația rusofonă care nu este încă hotărâtă privind votul din octombrie: din acest motiv ar fi vorbit recent în rusește live la televiziunea publică de la Chișinău, stârnind o adevărată rumoare. Aceasta ar fi o modalitate de a lua apa de la moara propagandei rusești, având în vedere, după cum remarcă autorul FAZ, că întreaga populație a R. Moldova ar vorbi rusă, dar doar 70% românește. 

În articol este intervievată Brigitta Triebel, șefa biroului de la Chișinău al Fundației Konrad Adenauer, care crede că obiectivul ar trebui să fie convingerea celor care se află la jumătatea drumului între optimismul pro-european și dorința de a avea relații bune cu Rusia. Populația Moldovei nu ar vedea lucrurile în alb și negru, nu ar fi total divizată între UE și Rusia, în ciuda impresiilor existente în afara țării: pozițiile oamenilor ar fi mult mai diferențiate - arată doamna Triebel. Ea insistă că ar trebui organizată o dezbatere reală în acest sens, că problema securității țării nu va fi rezolvată prin referendumul privind aderarea la UE și că NATO este o temă toxică în societatea moldovenească: 70% din cetățeni ar fi împotriva unei aderări la Alianța Nord-Atlantică.

O modalitate de a ajunge la "centrul" nehotărât al electoratului, mai bună decât vorbitul în rusă, ar fi crearea unor medii de informare în limba rusă care să răspândească informații reale și pro-europene, conținuturi diferite de cele propagate de narațiunile pro-Kremlin. Aceasta ar fi o variantă mai durabilă, cu efect pe termen lung. Ar exista încercări ezitante în acest sens: una dintre ele chiar în Găgăuzia pro-rusă, unde portalul "Nokta" s-ar poziționa împotriva guvernatoarei Evghenia Guțul, urmașa oligarhului penal Ilan Șor, condamnat în Moldova și fugit în Rusia. Portalul ar condamna practica de cumpărare de demonstranți anti-UE și oferă spațiu de exprimare exponenților apropierii de UE. Dar, remarcă Brigitta Triebel, portalul ar avea mai mulți cititori la Chișinău decât în Găgăuzia.

O promovare mai bună a succeselor UE în R. Moldova

Niklas Zimmermann arată că ar exista însă o mare prăpastie între ceea ce s-ar dori și ceea ce se poate face cu adevărat împotriva dezinformării rusești: problema principală ar fi discrepanța între resursele bogate aflate la dispoziția taberei pro-ruse și cele limitate de care ar dispune mica Moldovă. Când un post media finanțat de Rusia este închis de autoritățile de la Chișinău, apare imediat altul nou: de exemplu, recent înființatul (de către Ilan Șor) MD24, care emite de la Moscova.

Pe de altă parte, lucrurile ar fi complicate și de greșeli făcute chiar de UE. Articolul îl citează pe șeful ONG-ului WatchDog.MD, care vede cu ochi critici sprijinul acordat de Bruxelles pentru mass-media moldovenească: în loc să se axeze majoritar pe conferințe, ar trebui pregătiți jurnaliști direct la locul de muncă, cu un efect practic și direct. 

Mai mult, UE nu și-ar promova corespunzător realizările: din 2021, blocul comunitar a investit peste 200 de milioane de euro în R. Moldova, fiind astfel de departe cel mai mare investitor din micul stat est-european. În pofida acestei realități, mulți moldoveni cred în continuare, din cauza propagandei masive pro-ruse, că Rusia ar investi cel mai mult în țara lor.

Autorul FAZ a văzut însă la fața locului, la Vulcănești în Găgăuzia, cum UE încearcă să schimbe aceste lucruri: prin plasarea lângă o stradă recent reparată de afișe care informează că drumul a fost refăcut prin fonduri de la Bruxelles. Cât vor rezista afișele la marginea drumului, rămâne de văzut. Oamenii anti-UE ai guvernatoarei Guțul le-au dat deja de mai multe ori jos. Aceeași guvernatoare care nu obosește să promoveze în presa locală imaginile cu ea la Moscova negociind majorări din bani rusești de pensii și salarii pentru funcționarii de stat găgăuzi.