Autor a peste 50 de monografii, culegeri de articole, manuale școlare, materiale metodico-didactice, antologii și a peste 900 de studii și articole de specialitate, academicianul Mihail Dolgan a avut o contribuție esențială la patrimoniul lingvistic, a declarat în deschiderea evenimentului directoarea Institutului Cultural Român „Mihai Eminescu”, Monica Babuc.

Totodată, academicianul Mihail Dolgan a avut o participare „nezgomotoasă”, dar foarte importantă la Mișcarea Națională de Renaștere, a subliniat Monica Babuc:

„Creând exegeze de literatură română comparată, acest mare om al literelor române, a făcut ca integrarea literaturii române din Rep. Moldova în contextul general al literaturii românești să se producă cât mai rapid după anul 1989, după anul 1991, când Rep. Moldova și-a declarat independența, suveranitatea și a pornit pe calea anevoioasă a acestei independențe”, a spus Babuc.

Secretarul de stat al Ministerului de Educație și Cercetare, Adriana Cazacu, a adus un omagiu mentorului său, amintind atitudinea academicianului față de studenții și tineri specialiști angajați în mediul universitar la începutul anilor 90 ai secolului trecut:

„Pentru că la acea dată, în 1994 când eram anul V la USM, a fi angajata unei catedre universitare era șansa vieții. Catedra universitară era un mediu închis, foarte puțin, circa 9 persoane, iar academicianul Mihail Dolgan mi-a oferit această șansă. Tot ce am devenit eu mai târziu: profesor, literat, doctor în filologie, îi datorez în primul rând academicianului Mihail Dolgan”, a declarat Adriana Cazacu.

Academicianul Mihail Dolgan a fost unul dintre cei mai cunoscuți și prolifici critici literari din Rep. Moldova. A condus timp de 14 ani Catedra de Literatură Română și Teorie Literară a USM (1995-2011). Face parte din pleiada de aur a criticii de specialitate din Rep. Moldova, alături de Mihai Cimpoi, Ion Ciocanu, Nicolae Bilețchi sau Eliza Botezatu.   

Temele sale de cercetare sunt literatura postbelică din Rep. Moldova și România; orientări artistice și stilistice ale procesului literar postbelic; conștiința civică și arta poetică a unor scriitori; evoluția și metodologia criticii literare curente; metodica predării literaturii în școală; noile metode de investigare a literaturii; poetica structurală modernă; tipologia eroului liric.