Expoziția prezintă, în imagini de arhivă și documente, viața copiilor basarabeni deportați în 1941, 1949 și 1951 și condamnați la foamete, rusificare, îndoctrinare și separare forțată de propriile familii, ca urmare a politicilor represive ale regimului totalitar-comunist în Republica Socialistă Sovietică Moldovenească.

"Să nu uităm aceste tragedii prin care au trecut românii din Basarabia. Au fost trei valuri de deportări cu români din Basarabia, în primul rând doar pentru erau români, pentru că făceau parte din elita culturală, economică și politică românească, pentru că aveau gospodării prospere. Ei au fost ținta acestor deportări, dar și copiii lor. Mai mult de o treime din cei deportați au fost copii, obligați la muncă forțată în taigaua siberiană, în agricultură în Kazahstan și în fabricile și uzinele sovietice. Au fost supuși rusificării în școlile sovietice pentru a rade orice legătură de memorie cu poporul de unde au fost rupți. Până la urmă nu au reușit, pentru că părinții lor au menținut vie memoria pământului de unde au venit și le-au transmis valorile noastre românești, citindu-le din Biblia în limba română", a afirmat Victor Chirilă.

El a atras atenția că aceste fapte se pot repeta pentru că în ultimii doi ani, în timpul invaziei ruse în Ucraina, 20.000 de copii au fost deportați (doar 400 recuperați) în Extremul Orient și în alte orașe din Federația Rusă pentru "a șterge orice urmă a identității lor ucrainene", similar cu copiii deportați din Basarabia în 1941, 1949 și 1951.

Potrivit ambasadorului Republicii Moldova, care citează surse oficiale, în cele trei valuri au fost deportate 60.000 de persoane, din care mai mult de o treime erau copii.

"Conform datelor neoficiale, numărul lor este mai mare pentru că în listele NKVD se menționau familii cu doi-trei copii, dar în acele timpuri familiile erau mai numeroase, cu patru-cinci-șase și chiar șapte copii. Credem că numărul celor deportați a fost mult mai mai mare. Nu trebuie să uităm, pentru că ceea ce s-a întâmplat în aceste deportări a fost o încercare a puterii sovietice de a șterge orice memorie a acestor oameni despre despre identitatea lor adevărată, care a fost și este românească. Mai mult decât atât, Rusia, moștenitoarea de drept a Uniunii Sovietice, nu a condamnat niciodată aceste atrocități, iar lipsa acestei condamnări creează noi precedente și vedem acest lucru în Ucraina. Trebuie să facem tot posibilul ca Rusia, Rusia de după Putin, să condamne, să recunoască și să își asume responsabilitatea pentru aceste atrocități, inclusiv prin acordarea de compensații acestor familii, așa cum au făcut și alte state care s-au făcut vinovate de atrocitățile în timpul Celui de-al Doilea Război Mondial", a adăugat Chirilă.

Expoziția "Copilăria în Gulag" reunește circa 180 de imagini foto-documentare, însoțite de memorii și documente de arhivă valorificate din colecțiile Muzeului Național de Istorie a Moldovei, Muzeului Ținutului Edineț, Muzeului de Istorie și Etnografie din Soroca, Institutului Pro Memoria și din arhivele de familie ale victimelor regimului totalitar-comunist.

Expoziția foto-documentară "Copilăria în Gulag" a fost realizată cu suportul Programului "The Development Cooperation and Democracy Promotion Programme" al Ministerului Afacerilor Externe al Republicii Lituania.

Evenimentul a fost organizat de Ambasada Republicii Moldova la București, în colaborare cu Senatul României, Muzeul Național de Istorie a Moldovei, Muzeul Victimelor Deportărilor și Represiunilor Politice.