Expoziția de documente dedicate marcării a 100 de ani de la adoptarea Constituției României Întregite oglindește evoluția constituționalismului din România, având ca punct central Constituția din 1923 și Constituția din 1866.

A fost lansat și volumul aniversar „Constituția României Întregite din 1923 - retrospectivă documentară”, care a adus în prim plan documente inedite din perioada 1922–1923 referitoare la modul de lucru în Adunarea Constituantă, a spus în discursul său de la inaugurarea evenimentului președintele Curții Constituționale a României și curatorul expoziției, Marian Enache.

„Constituția din 1923 este un moment cardinal în tot acest proces continuu de modernizare politică, socială, economică și culturală a României, ca stat- națiune, constituit pe baze democratice, de inspirație europeană, având ca premisă majoră marele principiu juridic și politic al autodeterminării popoarelor. După căderea regimului comunist, România a revenit în marea familie europeană și a reînceput un amplu proiect de integrare în spațiul politic și economic transatlantic”, a spus Marian Enache.

Acesta s-a mai referit și la legăturile de istorie constituțională dintre România și Republica Moldova.

„România și Republica Moldova sunt unite prin afinități profunde de ordin istoric, de credință, limbă și tradiții comune, precum și prin memoria unei comuniuni de istorie constituțională și statală. Pentru România și Republica Moldova, Constituția din 1923 reprezintă un valoros patrimoniu al constituționalismului de tip occidental, care ne evocă rădăcinile constituționale comune și ne arată un viitor european comun”, a spus Marian Enache.

Constituția din 1923 a recunoscut cele mai importante drepturi și libertăți individuale, valori și principii sociale, precum și reguli de bază pentru buna conducere a statutului din care făcea parte și Basarabia. După 100 de ani, Constituția din Rep. Moldova revine la sintagma limba română pentru limba oficială a statului, fapt ce demonstrează originile și identitatea comună, a spus președintele Parlamentului, Igor Grosu, în cadrul evenimentului:

„În această lege fundamentală, de acum un secol, au fost recunoscute drepturile și libertățile fundamentale ale cetățenilor de pe ambele maluri ale Prutului. Astfel, putem spune cu certitudine că Rep. Moldova și România sunt unite nu doar prin istorie, credință, limbă și tradiții comune, ci împart azi un moment unic din istoria constituțională și statală, având rădăcini constituționale comune”, a declarat Igor Grosu.

Președinta Curții Constituționale din Rep. Moldova, Domnica Manole, a salutat gestul colegilor săi de peste Prut de a aduce și la Chișinău expoziția și Constituțiile în original din 1866 și 1923. Totodată, ea a subliniat importanța Constituției care apără drepturile fundamentale ale omului, precum exercitarea dreptului de vot al femeilor, fiind o premieră pentru acea perioadă în spațiul european.

„Potrivit Constituției din 1866 femeile din România nu aveau dreptul la vot. În schimb, potrivit reglementărilor din Basarabia, femeile erau cetățeni cu drepturi depline. Este curios că Elena Alistar, singura femeie din Sfatul Țării, a votat pentru Unirea cu României, iar devenind cetățean român, nu mai beneficia de dreptul la vot. Cel care a propus în proiectul Constituției din 1923 plenitudinea drepturilor politice și civile pentru femei, a fost profesorul Constantin Dissescu”, a precizat Domnica Manole.

Expoziția este deschisă publicului până pe 20 ianuarie 2024.