Moldova a schimbat deținuți prin Belarus. Doi ofițeri SIS vin acasă de la ruși, iar Alexandru Bălan este grațiat și lăsat să plece, relatează Europa Liberă Moldova. Președinta R. Moldova, Maia Sandu, a confirmat într-o postare pe rețele, marți, eliberarea a doi ofițeri SIS din închisorile ruse prin R. Belarus, anunțată mai devreme de emisarul special al președintelui SUA la Minsk. În schimb, Moldova l-a grațiat pe Alexandru Bălan, proaspăt extrădat de români.

 „O mare onoare”. Fostul șef adjunct al SIS, Alexandru Balan, întâmpinat cu flori în Belarus și prezentat de presa de la Minsk drept „spion belarus repatriat”, titrează Ziarul de Gardă. Presa de stat de la Minsk a publicat imagini cu momentul în care, „la punctul de trecere a frontierei de la granița dintre Belarus și Polonia, Comitetul pentru Securitate de Stat al Belarusului și Agenția de Informații Externe a Poloniei au efectuat un schimb între cinci persoane condamnate în Belarus și în Federația Rusă pentru spionaj și cinci cetățeni reținuți pe teritoriul diferitelor țări ale UE și al altor state”. În clipul video, Balan spune că este „o mare onoare”, iar interlocutorul său îi răspunde „mereu”.

Cum a ajuns condamnată în R. Moldova Nina Popova, soția unui militar rus, predată în schimbul ofițerilor SIS, aflăm din Ziarul de Gardă. Nina Popova, soția unui militar rus, originară din Federația Rusă, predată împreună cu Alexandru Bălan în schimbul a doi ofițeri SIS, a fost condamnată în octombrie 2025 la un an de închisoare în Republica Moldova pentru că a încercat să corupă un angajat din cadrul Poliției de Frontieră pentru a-i facilita accesul în R. Moldova. Potrivit comunicatului Președinției, Nina Popova ar fi acționat „împotriva statului R. Moldova”. Nina Popova este „soția unui militar rus”, care potrivit Zona de Securitate face parte din cadrul Grupului Operativ de Trupe Ruse ce staționează ilegal în regiunea transnistreană. Aceasta ar fi urmat să fie expulzată de pe teritoriul R. Moldova după executarea pedepsei, adică în toamna 2026. Conform sentinței, pe 3 iulie 2025, Nina Popova a zburat din Istanbul în R. Moldova. După ce a fost informată de către polițiștii de frontieră din cadrul PTF Aeroportul Internațional Chișinău despre interdicția de a intra pe teritoriul R. Moldova, aceasta a plasat 300 de dolari în pașaport, încercând să influențeze un angajat al PTF AIC pentru a-i facilita accesul liber pe teritoriul țării. În ședința de judecată, Nina Popova nu și-a recunoscut vinovăția și a declarat că la venit în R. Moldova la invitația unei prietene, numele cărei nu a dorit să-l comunice. Ea a mai declarat că urma să meargă în regiunea transnistreană, cu scop turistic, pe o perioadă de 7 zile.

Schimbul de spioni și riscurile pentru Republica Moldova. Potrivit expertului în politici publice și securitate, Andrei Curăraru, este un episod de război între servicii, negociat prin canale internaționale. Rusia a ținut în captivitate doi angajați ai SIS. Moldova a avut pe masă două persoane utile pentru tabăra adversă și absolut toxice pentru țara noastră: o cetățeană rusă acuzată că acționa împotriva statului moldovean și un fost înalt ofițer SIS ajuns într-un dosar de trădare cu legătură directă spre KGB-ul belarus. Asta arată trei lucruri. Primul: Rusia și Belarus tratează Moldova ca teren operațional comun. Belarus funcționează ca anexă de securitate a ecosistemului rusesc. Când un fost adjunct SIS ajunge în contact cu KGB-ul belarus, iar schimbul final îl trimite în țara care îl exploata în scopuri de spionaj putem presupune că la Chișinău forțe ostile dețin o infrastructură de recrutare, protecție și recuperare. Al doilea: Moldova nu a negociat singură. Mesajul Maiei Sandu numește SUA, Polonia și România. Asta contează. Un stat mic, singur, are puțină forță în fața Rusiei. Un stat mic, conectat la canale occidentale de securitate, poate obține rezultate chiar și în dosare foarte grele. Al treilea: Rusia folosește captivitatea ca instrument de presiune. Transformă oamenii reținuți în monedă de schimb, așteaptă momentul politic și cere un preț. Este aceeași logică pe care Moscova a folosit-o și în alte cazuri cu jurnaliști, opozanți, militari, cetățeni străini sau persoane cu valoare de negociere. Pentru cetățeanul simplu mesajul este evident: orice moldovean ajuns în spațiul controlat de Rusia poate deveni piesă de schimb. Pentru angajați la stat, riscul este și mai mare. Expertul subliniază că este prioritar să se identifice întreaga rețea cu care comunica Alexandru Bălan pentru a reduce prejudiciul pe care îl poate provoca în continuare acest trădător de țară.

Dosarul „punga neagră”, în care este cercetat fostul președinte al țării, Igor Dodon, nu va fi reluat de la zero, scrie Jurnal.md. Despre asta anunță Curtea Supremă de Justiție, după ce un judecător din complet, Ghenadie Eremciuc, s-a retras, în urma încetării transferului temporar de la Judecătoria Bălți. Decizia de încetare a transferului a fost aprobată la solicitarea magistratului. Ghenadie Eremciuc a depus cererea de sistare a transferului temporar după exact trei ani. În demers, el a criticat Consiliul Superior al Magistraturii, pe care l-a acuzat de persecuții. Curtea Supremă de Justiție a precizat că, în contextul încetării transferului temporar al judecătorului raportor, urmează redistribuirea aleatorie a cauzei unui alt judecător raportor. În același timp, instanța supremă anunță că această schimbare nu presupune reluarea examinării de la început a procesului. Igor Dodon este acuzat în acest dosar de corupere pasivă și acceptarea finanțării ilegale a Partidului Socialiștilor. Dosarul se bazează pe o înregistrare video din iunie 2019, în care Vladimir Plahotniuc îi oferă o sacoșă neagră. Procurorii susțin că în aceasta s-ar fi aflat între 600 de mii și un milion de dolari, bani destinați finanțării PSRM. Dodon respinge acuzațiile și pledează nevinovat.

Relațiile dintre Chișinău și București în contextul crizei politice din România. Parlamentarii de la PSD și AUR se pregătesc să demită Guvernul Bolojan, iar România se pregătește de un nou Guvern. Cei de la AUR recunosc că ar putea accepta să facă parte din noul executiv care ar conduce țara. Dar ce ar însemna asta pentru Republica Moldova? - explică Vitalie Cojocari într-un comentariu pentru RFI Moldova.