Într-un studiu pentru Centrul Carnegie din Moscova, William Hill el susține că progresul înregistrat la sfârșitul anului 2017 în negocierile dintre Tiraspol și Chișinău se bazează pe trei factori: politica reușită a OSCE (în primul rând, în timpul președinției Germaniei și Austriei), care a reușit să păstreze și să reia procesul de negocieri în formatul "5+2"; disponibilitatea Rusiei de a participa la dialog, în pofida relațiilor proaste cu Occidentul în contextul crizei din Ucraina; încheierea Acordului de Asociere dintre RM și UE, care a determinat Tiraspolul să-și revizuiască pozițiile în privința economiei și comerțului", transmite INFOTAG.

În opinia sa, "economia Transnistriei și a Republicii Moldova au aceleași probleme: exodul populației apte de muncă, dependența de asistența externă și de remitențe, declinul producției industriale și controlul oligarhilor".

"Ultima problemă trebuie abordată aparte. Deși, la începutul mandatul de președinte, Igor Dodon vorbea despre intenția de a soluționa conflictul transnistrean și a desfășurat un șir de întrevederi la nivel înalt cu omologii săi din Rusia și Transnistria, începând cu mijlocul anului 2017 se atestă o creștere a activității oligarhului moldovean Vlad Plahotniuc (președintele Partidului Democrat, care este acuzat de capturarea puterii în dreapta Nistrului) în privința regiunii din stânga Nistrului. Negocierile Dodon-Krasnoselski se transformă ușor în negocierile PDM - "Sheriff" (o companie oligarhică care controlează întreaga viață economică a Transnistriei) și se pare că anume de dezvoltarea acestui dialog va depinde viitorul conflictului înghețat și al celor două maluri ale Nis trului", a remarcat fostul diplomat, citat de INFOTAG.

Potrivit lui William Hill, "succesele din 2016-2017 lasă speranța că Moldova și Transnistria se îndreaptă spre soluționarea contradicțiilor, de aceea posibilitatea unui conflict armat este minimă".

"Sondaje de opinie arată că doar 1% dintre respondenții moldoveni au indicat conflictul transnistrean ca fiind o problemă importantă a republicii, iar în condițiile viitoarelor alegeri parlamentare este puțin probabil ca această chestiune să devină subiectul principal al polemicilor electorale ale candidaților", mai spune expertul.