Nicolae Osmochescu a menționat că în anul 2020 au fost așteptări mari, în primul rând, legate de domeniul reformării organelor de procuratură, inclusiv de desemnarea procurorului general. Atunci când a fost numit în funcție actualul procuror general, au fost așteptări mari că în sistemul organelor procuraturii ceva se va schimba radical. Lucru care nu s-a întâmplat. Cu pași mici și lenți, totuși sunt mișcări pozitive. „Eu sunt categoric contra așteptărilor majore într-o perioadă atât de scurtă într-un domeniu atât de complicat și sofisticat. Este vorba despre o mare subordonare ierarhică între Procuratura Generală, procuraturile din subordonare, dar, în primul rând, între procurori. Consider că unele schimbări totuși se fac, mici, dar sigure și sper că asta va continua”, menționează expertul. Fostul judecător constituțional consideră că toate organele de lucru create în cadrul sistemului organelor de procuratură, cum ar fi Consiliul Superior al Procurorilor, comisiile disciplinare își exercită funcțiile satisfăcător, nu minunat, strălucitor, dar satisfăcător.

În ceea ce ține de instituțiile judecătorești, aici sunt mai multe probleme. Ele sunt create, organizate și funcționează după alte principii decât organele procuraturii – începând de la desemnarea în funcții și terminând cu eliberarea din funcții. Și aici sunt mai multe minusuri decât plusuri, afirmă expertul. „Instanțele de judecată așa și nu au devenit instituții în care omul simplu să aibă încredere 100%. Vedem și până azi hotărâri, sentințe absolut controversate. Vedem și până astăzi tărăgănarea cu bună sau cu rea credință a unor dosare – mai ales cele de rezonanță, toți le cunosc. Asta nu trezește altceva decât un dezgust și un nou val de neîncredere în instanțele de judecată din partea populației”, a notat Nicolae Osmochescu.

„Vedem când cei care sunt vădit vinovați, au fost condamnați, dar sunt eliberați. Cei care sunt condamnați nu-și ispășesc pedeapsa. E o problemă foarte serioasă. Toate încercările de a reforma într-o oarecare măsură atitudinea instanțelor și a judecătorilor față de calitatea actului justiției până când nu a dat rezultate scontate pozitive”, opinează ex-judecătorul.

Chiar și așa – o spune cu toată responsabilitatea profesorul universitar – există un număr foarte mare de magistrați cu verticalitate, cu demnitate, care își exercită funcția cinstit. „Dar, din păcate, așa este sistemul judecătoresc, că ceea ce e negativ se aruncă mai repede în ochi și omenii judecă tot sistemul după comportamentul urât al unor magistrați”.

Potrivit lui Nicolae Osmochescu, pe parcursul anului, s-au făcut unele schimbări pozitive în Consiliul Superior al Magistraturii. Unii membri au devenit mai vocali, au dreptate în multe cazuri și ei tratează problemele corect. Dar sunt tentative, tot din partea unor membri, de a schimba situația spre mai rău, decât spre mai bine. Or, afirmă Nicolae Osmochescu, de CSM în mare măsură depind reușitele sau nereușitele sistemului judecătoresc, pentru că este unicul organ autonom, care coordonează activitatea sistemului judecătoresc, și nu Ministerul Justiției, care deseori încearcă, absolut nejustificat, să intervină în activitatea instanțelor, inclusiv a CSM.

Profesorul universitare a declarat că un lucru care îi displace și de care trebuie să scăpăm reprezintă acele comentarii referitor la avizele Comisiei de la Veneția. Potrivit lui, atunci când Ministerul Justiției sau alte instituții propun proiecte de legi sau modificări la legile existente, imediat ce întâlnesc o opoziție în societate civilă sau în Parlament, fac trimitere la Comisia de la Veneția. Or, această instituție este un lucru bun și muncește mult pentru a promova democrație prin drept, dar este un organ consultativ. În opinia sa,  în primul rând ministerele de ramură, CSM, comisiile parlamentare, sunt obligate să elaboreze și să propună proiecte noi de lege, de modificare a legii, de calitate, aici, în țară.

Nicolae Osmochescu consideră că, pentru a schimba lucrurile spre bine, trebuie de început de la procesul de selectare a judecătorilor, a procurorilor și a altor specialiști în materie de drept. Persoanele nu trebuie selectate după criteriul „cine pe cine cunoaște”, culoare politică etc., ci după merite, profesionalism și integritate. În opinia sa, fără aceste trei elemente fundamentale pentru selectarea și desemnare unui judecător sau procuror, niciodată nu vom avea un sistem eficient judecătoresc sau al procuraturii. De asemenea, în opinia sa, trebuie de aplicat sancțiuni pentru implicarea politicului în înfăptuirea justiției.

Profesorul universitar a menționat că oamenii așteaptă de la anul viitor schimbări. Și aici nu este vorba despre alegeri parlamentare anticipate. „Mă refer la venirea, pe 24 decembrie, oficial în exercitarea funcției de președinte a Maiei Sandu. Ea va atrage atenția respectivă și cuvenită și va tratat cu tot respectul și responsabilitatea activitatea organelor de drept, fără să se implice. Și atunci acesta va fi un pas spre unele schimbări din ambele părți – din interior și din exterior”, opinează Nicolae Osmochescu. Potrivit lui, un președinte trebuie să fie foarte atent în ceea ce ține de funcționarea sistemului judecătoresc. Și aceasta pentru că este o ramură a puterii de stat, egală cu legislativul și executivul.

Nicolae Osmochescu a spus că își dorește ca în 2021 și pe viitor toată lumea să înțeleagă acest principiu – politicul formează și influențează asupra formării dreptului, inclusiv prin adoptarea legilor. Dar, din moment ce o lege este adoptată, politicul activează și funcționează în conformitate cu legea. El nu este mai presus de legea. „Începând cu anul 2021, cu mare întârziere, să creăm un sistem socio-politic și juridico-politc în Republica Moldova care să se numească supremația dreptului în stat și în societate”, a subliniat profesorul universitar.