În plină polemică legată de violențele forțelor de ordine împotriva ''vestelor galbene'', Consiliul de Stat a fost sesizat de sindicatul CGT și de Liga Drepturilor Omului (LDH), care au cerut interzicerea folosirii lansatoarelor ''flash-ball'' (LBD), care proiectează gloanțe neletale de cauciuc de calibrul 40 mm până la o distanță de 50 de metri.

Însă Consiliul de Stat a estimat că riscul violențelor în timpul manifestațiilor face ''necesar să se permită forțelor de ordine să recurgă la aceste arme, care sunt corespunzătoare pentru a face față unor situații de acest tip, cu condiția respectării stricte a condițiilor de utilizare''.

Circa 200 de personalități franceze, printre care și mai mulți deputați de stânga, au cerut la începutul lunii decembrie interzicerea imediată a acestor arme.

Avocatul Drepturilor în Franța (echivalentul românesc al Avocatului Poporului), Jacques Toubon, ceruse încă din luna ianuarie a anului trecut scoaterea acestei arme din dotarea forțelor de ordine franceze.

Pe 14 decembrie, ONG-ul Amnesty International a cerut poliției franceze să ''înceteze folosirea forței excesive împotriva manifestanților și liceenilor''.

Dar patru zile mai târziu Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) a respins o cerere prin care manifestanți răniți de dispozitive ''flash-ball'' au solicitat interzicerea urgentă a acestor arme.

Mai mult, în pofida polemicii declanșate, Ministerul francez de Interne a lansat pe 23 decembrie o licitație pentru achiziția a 1.280 de noi arme de acest fel.

Conform unor media, zeci de manifestanți și-ar fi pierdut un ochi după ce forțele de ordine au folosit astfel de arme împotriva lor, plus mulți alții cu diferite răni de asemenea grave. Însă ministrul de interne, Christophe Castaner, afirmă că, din cele 101 de anchete conduse de organismul de supraveghere a poliției, în numai patru cazuri ar fi vorba despre răni grave la ochi.

Decizia Consiliului de Stat survine înaintea unui nou weekend în care se așteaptă noi manifestații ale ''vestelor galbene'', demonstrații care începând din data de 17 noiembrie au loc în fiecare sâmbătă. Începute ca un protest împotriva creșterii taxelor la combustibil, manifestațiile s-au transformat într-o contestare a președintelui Emmanuel Macron și au fost marcate de arestări masive - unele cu caracter preventiv -, acte de vandalism și intervenții ale forțelor de ordine folosind gaze lacrimogene și tunuri cu apă.