Fluxul investițiilor străine directe în economia rusă s-a oprit. În ianuarie, investitorii străini au investit în proiecte din Rusia doar 34 de milioane de dolari – o sumă infim de mică.

În 2016, investițiile au scăzut cu 8,5% – până la 12,9 miliarde de dolari, iar aproape întreaga sumă a rezultat ca urmare a vanzarii dubioase a participatiilor statului detinute la „Rosneft“. Fără aceasta ”tranzactie”, investițiile in Rusia s-ar fi prăbușit de 5,5 ori – până la 2,6 miliarde de dolari.

Străinii preferă să nu se angajeze în tranzacții în Rusia, temându-se de legături, chiar si indirecte, cu societățile si oamenii aflati sub sancțiuni. Investițiile vin daca exista concurență, iar intreprinzatorilor le sunt oferite condițiile pentru afaceri și investiții. În Rusia, ”economia este prinsa într-o menghină a statului, sistemul judiciar este corupt și nu protejează drepturile investitorilor”, scriu cu aceeași ocazie experții Băncii Mondiale.

„Companiile private și străine nu sunt dispuse să investească în Rusia din cauza crizei de încredere“ – sustine Andrei Movcean, director al programului „Politică economică“ de la Centrul Carnegie din Moscova.

În ultimii 16 ani, ponderea sectorului privat în PIB a scăzut la 30%, volumul datoriei externe a scăzut la sub 50% din PIB din cauza stagnarii investițiilor.

Astfel, politica inconsistenta și ilogica a demonstrat comunitatii de investitori atât din ​​interiorul, cât și din afara Rusiei, că puterea nu este de încredere, este ostila fata de antreprenori, menține un nivel ridicat de corupție și înclina să acorde prioritate intereselor, programelor și întreprinderilor de stat în detrimentul celor private.

„Reacția naturală a fost refuzul investițiilor de a investi în Rusia“, – spune Movcean.

În același timp, prețul petrolului, privatizarea „Rosneft“ și declarațiile Rostata despre sfârșitul recesiunii nu au reușit să dezghețe climatul investițional din Rusia.