Expertul a constatat că atât angajații, cât și angajatorii acceptă să plătească sau să primească salarii în plic din motive evidente. „Motivațiile pentru acest fenomen sunt atât de partea angajaților, care se manifestă prin dorința unui venit curent mai mare, neîncrederea cetățenilor în contractul social, percepția privind calitatea serviciilor publice, cât și de partea firmelor – persistența numerarului în tranzacții, percepția costurilor ridicate de conformitate și costuri reduse de neconformitate”, menționează Stas Madan.

Inspectoratul de Stat al Muncii nu are pârghii reale de a lupta cu munca informală. „Instituția dată nu poate efectua controale inopinate și nu poate impune sancțiuni, aceasta fiind inclusiv în contradicție cu convențiile internaționale ale Organizației Mondiale a Muncii la care Republica Moldova este parte”, a remarcat Stas Madan.

Conform datelor BNS, în anul 2021 numărul populației cu un loc de muncă informal constituia 192 de mii de persoane, ceea ce reprezintă circa 22,8% din populația ocupată. „În jur de 61,2% din cei care primesc salarii în plic muncesc în domeniul agricol, urmat de sectorul construcțiilor –  22,1%. Angajații informali din comerț și HoReCa  împreună formează 6,6% din total ocupare informală. Cea mai mare parte a populației ocupate informal este prezentă în întreprinderile individuale neînregistrate, adică care nu au statut de persoană juridică”, precizează expertul.

Chiar dacă munca nedeclarată are un impact nociv asupra populației, firmelor și statului, fenomenul ia amploare. „Pentru acești angajați nu se plătesc contribuții de asigurări sociale, ei nu beneficiază de concediu anual plătit, de asemenea, nu beneficiază în caz de boală de concediu medical plătit”.

Potrivit estimărilor aceluiași studiu, situația s-a agravat și în contextul crizei pandemice. În perioada 2015 – 2020 pierderile fiscale generate de economia neobservată au crescut de la 8,9 miliarde lei până la 15 miliarde lei anual. Raportate la Produsul Intern Brut, pierderile respective au cunoscut un trend ascendent, majorându-se de la 6,1% în 2015 până la 7,3% în 2020. Totodată, raportul dintre pierderile fiscale și veniturile fiscale a variat în jurul nivelului de 25%.

Din perspectiva angajatorilor, nivelul înalt al ocupării informale din Republica Moldova poate fi explicat și structurat prin prisma mai multor factori. „Prezența semnificativă a numerarului în economie și prestarea serviciilor fără calcularea și plata TVA, percepția companiilor privind nivelul înalt de impozitare și ținerea evidenței contabile, costuri reduse pentru neconformitate, la care se adaugă un mecanism de control slab, ponderea mare a sectorului agricol în economie, fentarea cadrului formal, precum patenta în comerț, dar și limitările legale aferente numărului maxim de ore de lucru pe care le poate lucra un angajat”, explică Stas Madan.

Studiul a scos în evidență un element trist - oamenii acceptă să primească salarii în plic inclusiv pentru că sunt la limita sărăciei. „Sunt mai mulți factori, precum dorința de a dispune de un venit curent mai mare, percepția negativă vizavi de calitatea serviciilor și beneficiilor, acceptarea de a se încadra în activități cu productivitate foarte scăzută pentru a se menține la limita de sărăcie și moralitatea fiscală redusă”, notează expertul.