Alexandru Coica, manager de proiect în cadrul CPD, a declarat că reprezentarea echitabilă în procesele electorale și decizionale este esențială pentru o democrație rezilientă. Potrivit lui, în Republica Moldova trăiesc circa 160 de mii de persoane cu dizabilități, echivalentul a aproximativ 7% din populație, însă acestea sunt aproape absente din organele reprezentative.

Directoarea de programe a CPD, Alexandra Ermolenco, a atras atenția că legislația electorală actuală nu asigură o reprezentare echilibrată a femeilor pe listele de candidați. Potrivit ei, regula cu minimum patru candidați de același gen la fiecare zece poziții permite plasarea femeilor la finalul listelor, reducând șansele de a obține mandate.

Experta a propus înlocuirea actualului mecanism cu un sistem de alternanță strictă femeie-bărbat („zip”), ori formule de tip 2/1 sau 3/2, precum și reintroducerea cotei minime de 40% pentru fiecare sex în componența Guvernului.

Directoarea executivă a CPD, Natalia Covrig, a declarat că participarea politică a persoanelor cu dizabilități este limitată de infrastructura neadaptată, barierele juridice, accesul redus la informație și constrângerile financiare. Printre soluțiile propuse se numără introducerea unei cote de 5% pe listele electorale, stimulente pentru partidele care promovează incluziunea și colectarea de date dezagregate privind dizabilitatea candidaților.

Vicepreședintele Comisiei Electorale Centrale, Pavel Postica, a precizat că incluziunea electorală presupune mai mult decât accesibilitatea secțiilor de votare, fiind necesară adaptarea întregului proces electoral, inclusiv a instrumentelor de informare. El a menționat că cele mai mari alocații financiare pentru partide sunt direcționate către promovarea tinerilor și femeilor.

La rândul său, deputata Ludmila Adamciuc a declarat că există deschidere din partea autorităților pentru programe de incluziune, însă succesul acestora depinde de cooperarea dintre stat și societatea civilă.