Potrivit vice.com, Litta s-a născut la Chișinău și provine dintr-o familie de ruși, care s-a mutat în Moldova în timpul celui de-Al Doilea Război Mondial. „Străbunicul meu a fost militar. Când a plecat definitiv din R. Moldova, la 15 ani, știa doar o poezie de Eminescu, învățată pe de rost la școală.

A descoperit că la Universitatea de Stat din Sankt-Petersburg există o secție de limbă română. „Acolo ai posibilitatea să intri la facultate doar o dată la trei ani. M-am gândit - vai, e ceva extraordinar!”, îmi spune Litta, râzând.

Erau cinci în grupă și cele trei profesoare le spuneau întruna că sunt o promoție numeroasă. Studiile au început cu un curs de fonetică, care a durat o lună. După aia, a urmat un curs de gramatică.

La universitate, programul era încărcat și obositor. Studenții dedicau câte opt, zece, uneori 12 ore pe zi pentru a ține pasul. Litta găsea, totuși, modalități de a se implica în diferite proiecte în afara facultății. O dată pe an, organiza o serată de cultură română, unde mai participau consulul României, absolvenții secției de română și profesorii. „Eram ca o sectă”, glumește Litta.

Litta a decis că va fonda propria școală de limbă română. Fără să se gândească prea mult, i-a zis Mărțișor, pentru că e „o tradiție deosebită”. Și-a deschis un SRL, a închiriat un oficiu și a început să-și promoveze afacerea.

Primul grup număra cinci elevi, printre care și mama Littei. „Pas cu pas, am predat tot anul și am terminat nivelul A1 cu trei grupe”, continuă Litta. „O parte din elevi au rămas să învețe mai departe. De atunci predau încontinuu și nu-mi imaginez altfel.”

Potrivit sursei citate, când vorbește despre limba română, Litta radiază. I se pare sofisticată, bogată în nuanțe, ca un caleidoscop. Asta încearcă să le arate și studenților ei.

Orele la Mărțișor sunt metodice, construite după un program elaborat de Litta. Exercițiile de gramatică sunt alternate cu cele de lectură sau audiție. Dacă vreunul din elevi nu înțelege un cuvânt, Litta îl explică în română, fără a recurge la traduceri. „Scopul meu este să transform clasa într-un spațiu complet românesc”, spune inspirată. 

Din spusele Littei, rușii învață limba română din trei mari motive. În primul rând, unii vor să-și redobândească cetățenia română, dacă au avut rude pe teritorii românești. Alți studenți ai Littei au iubiți sau iubite în România. Mai sunt și cei care o fac din pură curiozitate, cei mai puțini la număr.

Litta a vizitat de câteva ori România. A fost în Cluj și-n București. Visul ei e să se mute în România pentru vreo jumătate de an și să citească din Stănescu pe malul Mării Negre. „Îmi place arhitectura, și oamenii, și natura. Îmi place tot!”, exclamă Litta și, deși nu o văd, aud cum zâmbește. Îl aud și pe fiul ei, Yurii, care gângurește alături. O întreb dacă vorbește cu el în română. „Desigur, vorbesc cu el în română. Îi și cânt: Un motan și un pisoi / tram-param-pam/ stau pe-o ladă de gunoi / tramp-param-pam”, spune Litta și începe să fredoneze.