Decizia Bruxelles-ului și a Berlinului de a nu irita Federația Rusă a menținut statele Parteneriatului Estic în „zona gri” a geopoliticii, între spațiul euroatlantic și Rusia. Dacă Uniunea Europeană a abordat Parteneriatul Estic ca pe o zonă tampon de securitate, atunci Federația Rusă niciodată nu a renunțat la scopul de a controla geopolitic spațiul post-sovietic, inclusiv statele incluse în acest Parteneriat – Ucraina, Republica Moldova, Belarus, Georgia, Azerbaidjan și Armenia. În cele din urmă, abordarea Uniunii de a nu se extinde spre Est după valul din anii 2004 și 2007, adică în spațiul post-sovietic, s-a dovedit a fi eronată. Geostrategii de la Kremlin au estimat-o mai degrabă ca pe „o slăbiciune” a Bruxellesului. Putin, declanșând atacul grotesc al Rusiei asupra Ucrainei la 24 februarie 2022, a mizat pe lipsa de coeziune a UE în materie de politică externă. Războiul din Ucraina, pe lângă faptul că este unul pentru suveranitatea și independența poporului ucrainean, dar este și, cum s-a exprimat cancelarul german Olaf Scholz, „un atac asupra ordinii și securității Europei”. Autorul subliniază că „zonele geopolitice gri” reprezintă ținte predilecte ale regimurilor totalitare și autoritare. De aceea, deloc întâmplător, Uniunea Europeană și-a revăzut paradigma extinderii, decizând să acorde perspectiva europeană la trei state din Parteneriatul Estic, dar și să reimpulsioneze discuțiile despre o posibilă integrare europeană a statelor din Balcanii de Vest.  După 24 februarie 2022, Uniunea Europeană a realizat că ea însăși are nevoie de state ale  căror societăți își doresc o perspectivă europeană, fiindcă trebuie să apere și promoveze valorile fundamentele ale propriului model instituțional. Uniunea Europeană pe lângă economie, înseamnă și valori, scrie VERIDICA.

Proiectul de aderare la Uniunea Europeană este crucial pentru R. Moldova, titrează  Jurnal.md. Aceasta înseamnă investiții majore în economie, infrastructură și în domeniul social, în lipsa cărora statul nu s-ar dezvolta. Cea de a cincea ediție a Platformei de Parteneriat pentru Moldova, care are loc la Chișinău, la care participă  delegații din 38 de state și 20 de organizații internaționale, va transmite un semnal clar de sprijin pentru procesul de aderare a RM la UE, apreciază experții în cadrul emisiunii „Ora expertizei” de la Jurnal TV. „R. Moldova se află în epicentrul unor schimbări geopolitice care au loc în regiune. Pentru RM este foarte important că Ucraina a rezistat. Expertul vede acest proiect de aderare a RM la UE ca pe un Plan Marshall. Pentru noi este crucial să avem investiții majore în economie și în infrastructura noastră. Fără aceste investiții nu ne vom putea dezvolta”, a menționat analistul politic Vladislav Kulminski. El a mai adăugat că atâta timp cât RM se află între un stat pro-occidental, cum e Ucraina și alături de România, țară europeană, alte opțiuni decât integrarea europeană pentru orice conducere responsabilă a RM nu există.

Referendumul constituțional din toamnă, un exercițiu important: „A spune că nu rezolvă nimic, este periculos” – titrează TV8. Formațiunile politice care și-au exprimat intenția de a participa la referendumul constituțional privind integrarea europeană subestimează importanța acestui exercițiu electoral, lucru care poate consecințe grave. Opinia a fost exprimată de către expertul WatchDog, Andrei Curăraru, la TV8. Potrivit expertului, dacă referendumul nu va avea loc, această situație ar putea duce la un scenariu similar cu cel al Georgiei. „A spune că referendumul nu rezolvă nimic, este periculos, pentru că transmite un semnal UE că societatea este pregătită odată ce am început procesul, nu ne putem opri”, a spus expertul.

Despre impactul șirului de vizite ale demnitarilor europeni la Chișinău, scrie Europa Liberă. Cu puțin timp înainte de startul campaniei electorale, la Chișinău sosesc aproape zilnic înalți demnitari din UE. Autoritățile spun că vizitele reflectă sprijinul acestor țări pentru integrarea europeană a Moldovei, iar experții - că guvernarea vrea să obțină o prezență mare la referendum. Șirul de lideri europeni care vin la Chișinău și au întrevederi cu întreaga conducere a țării a fost deschis la 21 august de cancelarul german, Olaf Scholz, urmat de prezența președinților celor trei state baltice cu ocazia Zilei Independenței, a președintelui României și a continuat cu sosirea premierilor Poloniei, Luxemburgului, a celui din Grecia. Tabloul a fost completat și de voci mai eurosceptice față de unele politici UE, cum a fost șeful diplomației maghiare, Péter Szijjártó. Pe 17 septembrie, la Chișinău se află 65 de delegații trimise de țări partenere sau organizații internaționale pentru a participa la o Conferință Ministerială a Platformei de Parteneriat pentru R. Moldova. Analistul politic Laurențiu Pleșca, într-o discuție cu Europa Liberă, a spus că aceste vizite vin să „întărească ideea” că integrarea europeană nu este un deziderat ce ține doar de actuala guvernare, ci un angajament strategic sprijinit activ de partenerii externi din Uniunea Europeană, mai ales în contextul acțiunilor Federației Ruse de „compromitere” a referendumului din 20 octombrie.

Un grup de scriitori care mergeau la Tighina, percheziționați și agresați de structurile separatiste transnistrene, titrează Deschide.md. Patru scriitori și jurnaliști de la Chișinău, care mergeau la o întâlnire cu elevii liceului „Alexandru cel Bun” din Tighina, au fost percheziționați și agresați de structurile separatiste transnistrene. Este vorba de Dumitru Crudu, Emil Galaicu-Păun, Maria Ivanov și Elvira Moroșan. Dumitru Crudu a povestit pentru Deschide.md ei mergeau la o întâlnire cu elevii pentru a participa la un atelier de scris. Ajunși la punctul de control, mașina lor a fost oprită, iar scriitorii au fost obligați să deschidă portbagajul.     „Au văzut că aveam un lot de reviste „Timpul” din România. Așa-zisele organe de forță din Transnistria s-au adunat și au început să le răsfoiască. Au văzut că susținem Ucraina”, a declarat scriitorul. Potrivit lui Dumitru Crudu, inițial, lor li s-a propus să renunțe la reviste pentru a putea continua deplasarea, însă, după o discuție cu superiorii săi, i-au obligat să se întoarcă. Cei patru au apelat după ajutorul Biroului Politici de Reintegrare. Ca urmare, de ei s-a apropiat un „ofițer” transnistrean care vorbea în română. Acesta le-a forțat să se întoarcă din drum, interzicând să mai intre în Tighina.

În Ziarul Național, publicistul Nicolae Negru comentează numirea unui nou ambasador rus la Chișinău, Oleg Ozerov, care a coordonat până acum acțiunile de politică externă ale Rusiei în Africa. Nu pare să fie o înlocuire întâmplătoare, scrie autorul, presupunând că Putin mizează pe experiența „africană” a lui Ozerov, într-o perioadă marcată de implicarea companiei militare private „Wagner” în politica și afacerile interne ale unor țări din Africa. Dacă îi va fi sau nu de ajutor lui Ozerov practica africană în activitatea diplomatică din Republica Moldova, va depinde și de SIS, și de serviciile speciale ale partenerilor noștri, atenționează autorul.