O asemenea diminuare a producției ucrainene de drone va limita și capacitatea Ucrainei de a efectua atacuri cu rază lungă de acțiune asupra infrastructurilor energetice ale Rusiei, plus că vor fi afectate și celelalte achiziții militare ale armatei ucrainene, a adăugat Zelenski, transmite Digi24. 

Pe de altă parte, dacă va primi fonduri din activele rusești înghețate de UE în urma sancțiunilor, Ucraina „va mai multă încredere în ea la negocieri”, a mai argumentat Zelenski, referindu-se la negocierile de pace, pe care însă în stadiul actual nu le desfășoară cu Rusia, ci cu SUA, pentru a convinge Washingtonul să susțină pozițiile Kievului în fața Moscovei.

Ministrul ucrainean al apărării, Denis Șmîhal, le-a cerut marți aliaților țării sale, la o nouă întâlnire a Grupului de Contact pentru Apărarea Ucrainei, ce reunește circa 50 de țări care susțin militar această țară în războiul cu Rusia, să aloce cel puțin 0,25% din PIB-ul lor în anul 2026 pentru cheltuielile militare ale Kievului.

Ministrul ucrainean a spus că Rusia și-a planificat să cheltuiască anul viitor pentru apărare aproximativ 186 de miliarde de dolari, în timp ce Ucraina are în prezent finanțare pentru numai jumătate din cheltuielile sale militare, estimate la circa 120 de miliarde de dolari, pentru restul având nevoie de suplimentarea ajutorului aliaților săi astfel încât să poată continua războiul.

Cât despre ajutorul pentru anul în curs, Denis Șmîhal a spus că dacă toate sumele promise Ucrainei de susținătorii săi vor fi onorate în perioada rămasă până la încheierea anului, Ucraina va fi primit 45 de miliarde de dolari ca ajutor extern în acest an, cea mai mare sumă după anul 2022.

Liderii statelor UE discută acum la un summit un plan al Comisiei Europene de a oferi Ucrainei din activele rusești înghețate în UE un „împrumut de reparații” de 90 de miliarde de euro, într-o primă etapă pentru anul viitor, sumă care ar putea crește la 165 de miliarde de euro, bani pe care Kievul să-i ramburseze numai după ce Moscova i-ar plăti „reparații de război”, lucru greu de presupus că s-ar putea întâmpla, cel puțin cât timp Vladimir Putin este președinte.

Rusia acuză un „furt” și a anunțat deja că a dat în judecată societatea financiară belgiană Euroclear, care gestionează cea mai mare parte a fondurilor rusești înghețate în UE. Belgia, ca țară depozitară a acestor fonduri, se teme de repercusiunile financiare și juridice ale confiscării lor și cere ca toate activele rusești înghețate în UE să fie incluse în împrumutul destinat Ucrainei, precum și garanții financiare concrete din partea celorlalte state membre ale UE înainte de a-și da acordul pentru o astfel de operațiune, față de care au manifestat de asemenea rezerve Ungaria, Slovacia, Bulgaria, Malta și Italia.