Dezinformarea se adaptează. Pe TikTok, propaganda a migrat spre canalele de Tarot și Astrologie, ochind un public care ignoră știrile clasice. O analiză WatchDog.MD a monitorizat 21 de canale de acest tip, descoperind aceleași narațiuni ale Kremlinului. Octavian Bernaz, autorul acestei investigații, explică această strategie:

„E un conținut de nișă... De obicei, nu-ți fac referință la date concrete. Dacă vorbești de personalități politice, nu o să vorbească mai mult de o personalitate politică per material, ca să permită personalizarea mesajului. Și limbajul, de obicei, e unul alarmist. E un om care intenționează să-ți creeze frică, ca spectator”.

În aceste clipuri, Maia Sandu este aproape mereu „protagonista” negativă, fiind prezentată ca o figură întunecată prin atacuri pline de sexism și insulte la persoană. În schimb, politicienii loiali Moscovei, precum Evghenia Guțul, sunt văzuți ca salvatori. Este o încercare de a spune poporului că o femeie care nu urmează tiparul tradițional, nu poate conduce o țară. Este o strategie prin care Federația Rusă încearcă să rupă legătura dintre cetățeni și conducerea lor europeană.

Dezinformarea, însă, nu e mereu mistică. Recent, cazul unei adolescente de 14 ani, urcată într-o mașină de ocazie, a fost transformat de presă și de paginile anonime într-un scenariu de răpire și trafic de ființe umane, iar faptele arătau o altă realitate. Deși poliția a infirmat răpirea, titlurile senzaționale le-au luat-o pe dinainte.   

Petru Macovei, directorul Asociației Presei Independente, ne avertizează că minciunile vizează acum lucruri foarte personale. El explică faptul că aceste falsuri sunt create special pentru a lovi în emoții, nu în logică. Nu au nevoie de dovezi, ci doar de un ton categoric, care să provoace panică. Planul este simplu: să fim bombardați cu atât de multe prostii, încât să obosim și să nu mai încercăm să aflăm ce este, de fapt, adevărat.

„Am văzut știrea cu fata de 14 ani pe Facebook și clar că m-am speriat. Am distribuit imediat ca să aibă grijă toți. Nici nu m-am uitat cine a scris-o sau dacă e oficială. Când e vorba de copii, nu mai stai să verifici”, recunoaște un utilizator de rețele.   

Poate vă întrebați ce legătură are o ghicitoare de pe TikTok sau o știre falsă despre o adolescentă cu marea politică. Este vorba de haos, iar când suntem bombardați cu diverse frici, fie că e vorba de siguranța copiilor noștri, fie de viitorul țării,  încrederea noastră în instituții se prăbușește. Iar acest lucru nu este întâmplător. Expertul Andrei Curăraru ne explică „de ce anume Moldova?”.

„Republica Moldova face parte din zona specială de interesă a Federației Ruse, care  utilizează dezinformare ca o modalitate de a slăbi democrația din Republica Moldova, de a influența procesele politice, dar și de a slăbi coeziunea socială  în sensul în care oamenii nu au încredere unii în alții,  nu au încredere în stat și instituții,  și asta are ca efect o eficiență redusă în funcționarea statului Republica Moldova.

Eu aș spune că, în general, cea mai periculoasă modalitate  de dezinformare acum este infotainment-ul, de ce?  Pentru că el reține atenție, oamenii se distrează  și, în același timp, primesc subliminal  diferite mesaje pe care trebuie să le primească din surse oficiale,  din știri, din surse credibile”.  

Conceptul de infotainment, descris de experți, demonstrează că mediul online a devenit un spațiu unde divertismentul este utilizat pentru a livra mesaje politice, profitând de lipsa de vigilență a utilizatorului în momentele de relaxare.

Pentru a ne proteja, trebuie să verificăm sursele, să analizăm critic contextul informației și să raportăm conținutul suspect. Obiectivul dezinformării este să provoace reacții emoționale rapide, de aceea, suspendarea distribuirii unei știri până la confirmarea ei oficială este primul pas în siguranța informațională. „Deci, mai bine ne informăm despre politică din surse credibile”, îndeamnă expertul Octavian Bernaz.

Singura noastră apărare în fața minciunii este responsabilitatea de a căuta adevărul dincolo de o postare. 

Autor: Magdalena Primblas, absolventă a  Școlii de Jurnalism din Moldova.