Cum a fost anul 2025 pentru Republica Moldova? Europa Liberă analizează cele mai importante evenimente din 2025, printre care alegerile parlamentare, extrădarea oligarhului Vladimir Plahotniuc și destructurarea rețelei lui Ilan Șor. „A fost un an reușit și faptul că guvernarea și-a reconfirmat mandatul este un avans din partea cetățenilor și acest avans trebuie realizat în următorii ani, astfel încât către anul 2030 Republica Moldova să devină țară membra a Uniunii Europene”, a rezumat analistul politic Igor Boțan. Iar publicistul Nicolae Negru consideră că „a fost un an al rezistenței în războiul hibrid care a fost luat în serios nu numai de guvernare, ci și de cetățeni. A fost și un an în care ne-am consolidat cursul european prin votul acordat PAS. Este și un semn de maturitate a electoratului. Acum rămâne ca și liderii de partid, inclusiv liderii PAS, să se ridice la nivelul așteptărilor și la nivelul maturității alegătorilor din Republica Moldova”, a concluzionat analistul.

„Avem crize foarte serioase, care o să vină cu niște costuri colosale”. Ziarul de Gardă a discutat cu Valeriu Pașa, expert și președinte al Comunității WatchDog, despre cele mai importante evenimente din 2025, care a fost fenomenul cu cel mai mare impact în R. Moldova, cum s-au manifestat politicienii și ce greșeli au făcut. Expertul s-a referit și la cele mai mari probleme sociale și economice pe care ar trebui să le prioritizeze autoritățile, dar care au fost ignorate până acum. „Avem crize serioase, mult mai serioase, care ne generează bătăi de cap și o să vină cu niște costuri colosale, deja vin”, spune expertul. Republica Moldova este una dintre țările cele mai expuse la schimbarea climatică, de unde toate nemulțumirile și problemele astea în agricultură. De aceasta, la modul serios, nu se ocupă nimeni, constată expertul. Criza demografică: deja avem niște disproporții colosale. Cine o să ne plătească pensiile? Cine o să muncească, să genereze venituri, să mențină această economie. Câți oameni o să existe în Moldova în 2050? Avem o criză colosală, criza costului locuințelor. Cât de atractivă pentru viață este țara asta pe termen de 20 de ani”, a subliniat Valeriu Pașa, la podcastul ZdCe.

Extrădări și dosare care bat pasul pe loc. Fugari notorii, reîntorși acasă în cătușe, în 2025. Anticoruptie.md trece în revistă cele mai relevante dosare de extrădare și urmărire penală, care au marcat anul 2025 și continuă să testeze credibilitatea justiției moldovenești. Extrădați după ani de fugă, reținuți în aeroporturi europene, eliberați pe cauțiuni record sau judecați la ani distanță de la revenirea în țară, unii dintre cei mai notorii fugari ai Republicii Moldova au revenit, în 2025, în prim-planul justiției. De la Vladimir Plahotniuc, adus sub escortă la Chișinău chiar înainte de alegerile parlamentare, la Veaceslav Platon, aflat „la un pas” de extrădare din Marea Britanie, și până la dosare care trenează ani la rând după reținere sau extrădare, parcursurile acestor cazuri spun o poveste comună despre limitele cooperării judiciare internaționale, ritmul lent al proceselor penale și capacitatea limitată a statului de a transforma capturarea fugarilor în sentințe definitive.

„Campionii” falsurilor răspândite în 2025. Stopfals.md constată că în anul 2025, spațiul informațional din R. Moldova a fost puternic afectat de falsuri și manipulări, într-un context electoral marcat de campanii coordonate agresive de dezinformare. Actori politici, rețele afiliate acestora, dar și propagandiști online au dezinformat despre alegeri, Uniunea Europeană și teme legate de securitate și apărare cu scopul de a induce frică și neîncredere și de a influența percepțiile cetățenilor. Oligarhul fugar Ilan Șor, liderul socialiștilor Igor Dodon și președinta partidului Inima Moldovei (exclus din alegeri), Irina Vlah, au fost printre principalii promotori de narațiuni false în 2025. La fel ca în 2024, primul loc în clasamentul promotorilor dezinformării îi revine liderul blocului politic „Victorie”, Ilan Șor. Rolul său în ecosistemul dezinformării a rămas central și extrem de nociv. Șor a continuat să acționeze prin intermediul unei rețele coordonate de canale, pagini și actori afiliați, care au lansat și amplificat campanii de dezinformare cu impact.