Ion Zderciuc este cunoscut pentru predilecția sculpturilor ce reprezintă maternitatea, nuduri și expresii gestuale ale cuplurilor. Lucrează în piatră, bronz și marmură. Potrivit organizatorilor expoziției, artistul creează opere ce transmit expresia pământului natal și spiritul unei autentice seculare tradiții a artei românești:

„Întemeiată în exclusivitate pe stilizarea și esențializarea formei, concepția lui artistică transferă subiectelor un înalt grad de generalitate, eternizând o anumită ipostază umană. Printr-un senzualism filtrat se remarcă suavele lui maternități, unduioasele nuduri și mlădioasele cupluri. Înnobilate de vibrația calmă a luminii, aceste sculpturi reprezintă trăiri ale eternului uman: de puritate, gingășie, tandrețe și armonie”, a subliniat directorul adjunct al Muzeului Național de Artă al Moldovei, Lucia Postica.

Criticul de artă Constantin Ciobanu a spus că în ultimii ani sculptorul gravitează între sculptura formelor mici:

„În lucrările „Madonna-II” (bronz), în replica-i similară „...O dulce mamă!” sau în „Ruga” simțim cum tentațiile impresioniste de la facultate cedează locul unui spirit tectonic ce se învecinează nemijlocit cu abstracția organică gen Henry Moore (dar nu cea pură, à la P. Mondrian!). Departe de a acoperi tot spectrul cercetărilor plastice inițiate de Ion Zderciuc, tentația spre abstractizare cedează, ce-i drept, uneori, locul impulsurilor senzual-sentimentale: astfel, doar un an desparte „ Madonna-II” (1988) de „Sărutul” (bronz, 1989), lucrare care poate fi considerată o încercare de a regândi posibilitățile expresiei figurative preconizate încă de bine-cunoscutul „Sărut al lui Rodin”. Lecția cubistă (gen Zadkine, G. Braque ș.a.), dar într-o versiune originală este asimilată de Ion Zderciuc în operele-i de la frontiera anilor ”90: în „Amurgul” din 1989 și în „Maternitatea” din 1992.  Deși preferă piatra sau bronzul, un loc specific în creația lui Zderciuc îl ocupă lemnul. Lucrarea sa „Meșterul Manole” probează o bună cunoaștere de către sculptor a posibilităților oferite de acest material”.

Debutează în anul 1976 în cadrul expoziției „Plasticieni din Ungheni” și de atunci participă activ la expozițiile tematice și de grup, organizate de Uniunea Artiștilor Plastici din Moldova, atât în țară, cât și în străinătate.

Pe parcursul activității sale artistice, autorul a organizat expoziții personale: prima sa expoziție a avut loc în anul 1998 la Centrul Expozițional Constantin Brâncuși din Chișinău, cu genericul „Zece ani de creație”. În anul 2000, a avut câteva expoziții personale cu tematici diferite: „Vreme trece, vreme vine”  în orașul de baștină, Ungheni;  Din negură de vremi  -- Ambasada României la Chișinău și o expoziție dedicată lui Mihai Eminescu la biblioteca Alba-Iulia din Chișinău. În anul 2001, la Biblioteca Națională, organizează expoziția „Vasile Alecsandri în plastica mică”, iar în anul 2018, o expoziție de sculptură la Muzeul Național de Artă al Moldovei.

De asemenea, o activitate prodigioasă a artistului o constituie participarea la  numeroase tabere de sculptură în Rep. Moldova, dar și în străinătate, între care: 2011–„International Open Air Art Meeting”, Budy Lucienskie (Pabianice), Polonia și „European Sculpture Park”, Lodz, Polonia; 2010 – „Helios Gold”, Ungaria; 2009 – „Tabăra de sculptură Halucea”, Republica Moldova; 2007 – „Tabăra de sculptură UTM” Chișinău, Republica Moldova; 2007 –„Tabăra de sculptură în lemn”, Bran, România.

Semnificative sunt lucrările monumentale  în for public ale artistului, printre care enumerăm: „Fericirea vieții”, Codru, Chișinău (1989); „Maternitate”, MoldExpo, Chișinău (1992); „Mihai Eminescu”, Ungheni (1994);  „Mihai Eminescu”, Sîngerei (1996); „Vasile Alecsandri”, Chișinău (1997) ; „Emil Loteanu”, Chișinău (2011) și  altele.

De-a lungul carierei sale Ion Zderciuc a fost distins cu numeroase premii, printre acestea: Premiul Uniunii Artiștilor Plastici din Republica Moldova pentru sculptură și Marele Premiu Eminescu în Artă, Republica Moldova, 2000; Cavaler al Ordinului Steaua României în grad de Comandor, 2001; Premiul de Excelență al Ministerului Culturii din Republica Moldova, 2010.