Exploziile primelor stele din Univers au emanat jeturi puternice de materie (studiu)
-
09 Mai 2019 19:50
Astrofizicienii au descoperit că stelele primordiale, apărute după Big Bang, nu au explodat sub forma unor mingi sferice, așa cum se credea anterior, ci în mod asimetric, servind drept ''semințe'' pentru a doua generație de stele și galaxiile actuale, relatează Xinhua, preluat de Agerpres
În urma exploziei stelelor au rezultat jeturi suficient de violente care au însămânțat elemente grele în galaxiile învecinate, demonstrează studiul publicat miercuri în Astrophysical Journal.
Reacțiile termonucleare extreme din miezul acestor stele primordiale au făurit primele elemente grele, printre acestea numărându-se carbonul, fierul și zincul, potrivit cercetării.
Oameni de știință de la Massachusetts Institute of Technology (MIT) și colaboratori din Japonia au identificat o cantitate importantă de zinc într-o stea străveche din a doua generație de stele din Univers. Această cantitate de zinc nu ar fi fost posibilă decât în urma unei explozii asimetrice a uneia dintre primele stele apărute după Big Bang. Aceasta se află la o distanță de 5.000 de ani lumină.
''Când o stea explodează, o parte din aceasta este absorbită într-o gaură neagră, ca un aspirator'', a explicat una dintre autorii studiului, Anna Frebel, din cadrul MIT.
''Doar atunci când există un mecanism specific, precum un jet ce împroașcă material, acesta poate fi observat ulterior într-o stea de generație următoare'', a spus Frebel.
Aceasta este prima dovadă observațională ce atestă faptul că o supernovă asimetrică a avut loc în Universul timpuriu, au notat cercetătorii.
Simularea a demonstrat că numai o supernovă asferică, de cinci până la zece ori mai explozivă decât s-a crezut anterior, ar putea explica abundența zincului în această stea.
Aceste concluzii ar putea schimba ceea ce se știa despre istoria Universului, în special despre o perioadă în care gazul din Univers, inițial total neutru, a devenit ionizat, stare ce a făcut posibilă formarea galaxiilor.
Frebel a declarat că primele stele ar fi putut fi mult mai încărcate de energie contribuind astfel la ionizarea universului și la ejectarea elementelor grele în "galaxiile virgine" vecine, care nu formaseră încă nicio stea pe cont propriu.
''Odată cu existența unor elemente grele într-un gaz de hidrogen și heliu formarea stelelor este mult mai ușoară, în special a celor mici", a adăugat Frebel.
Sursa:Agerpres