Rep. Moldova are în prezent unul dintre cele mai fragmentate sisteme administrative din regiune – în medie, o primărie are aproximativ 2.700 de locuitori, mult mai puțin decât în state precum Letonia sau Irlanda, a menționat economistul Vasile Tofan.

Reforma APL din Rep. Moldova riscă să repete greșeala Letoniei, care a fost nevoită să reformeze administrația de două ori în 15 ani. Potrivit expertului, o reformă făcută parțial va produce haos administrativ fără a aduce beneficiile așteptate.

„Modul în care este organizată administrația unui stat poate influența dezvoltarea acestuia pentru zeci sau chiar sute de ani. Letonia a consolidat în 2009 la 15.000 de locuitori pe primărie, doar ca să înțeleagă după câțiva ani că primăriile sunt oricum prea mici și incapabile să absoarbă fonduri europene. Au trebuit să facă reforma a doua oară, ajungând la 45.000 de locuitori pe primărie. De ce am face o reformă dureroasă, pe care lumea nu o să o placă, și să o facem oricum pe jumătate? Dacă guvernarea a avut curajul să apuce de această reformă – greoaie, politic nepopulară, cu opoziție mare în rândul primarilor – atunci să nu o facem cu jumătate de măsură. Reforma trebuie făcută rapid, decisiv, de sus în jos, fără discuții interminabile. Amalgamarea voluntară nu funcționează – Ucraina a încercat-o cinci ani și nu s-a întâmplat nimic. Hai să învățăm din greșeala Letoniei și să o facem o dată, bine”, a spus Vasile Tofan. 

Totodată, Vasile Tofan a menționat că deși Rep. Moldova este una dintre cele mai sărace țări din Europa, ponderea angajaților la stat fiind comparabilă cu cea din Franța, Finlanda sau Luxemburg — state cu economii mult mai dezvoltate. Economistul a subliniat că numărul mare de unități administrative implică și costuri ridicate pentru funcționarea instituțiilor publice, iar administrațiile locale mai mici și fragmentate au o eficiență scăzută în colectarea taxelor și implementarea proiectelor comunitare.

„Avem circa 30% de oameni bugetari în Moldova. Tendința e că, țările devin mai bogate, au mai multe resurse, cresc taxele, modelul este social-democrat-european și îi angajează mai mulți oameni la stat. Exemplu extrem, Norvegia. Țară foarte bogată, unde 35% de oameni lucrează ca bugetari. Suntem o țară foarte săracă, a doua cea mai săracă din Europa, dar avem un sector bugetar comparabil cu țările cel mai bogate. Într-un sat de 3.000-4.000 de locuitori, 60% din taxele colectate local se cheltuie pentru colectarea acestor taxe — un leu cheltuit generează doar 1,7 lei în venituri. În Danemarca, același leu generează 167 de lei. Nu ne putem permite acest lux. Adăugați la asta bomba demografică — avem 1,1 angajați pentru fiecare pensionar, iar această proporție va scădea în continuare. Cineva trebuie să plătească pensiile și salariile de mâine, iar procrastinarea acestei reforme doar agravează problema”, a declarat Vasile Tofan. 

„Formula Baltică” propusă de grupul de inițiativă „Europa 2028” prevede crearea a 40 de municipalități — 36 pe malul drept al Nistrului și 4 în stânga — formate prin amalgamare în jurul centrelor raionale existente, eliminarea nivelului 2 de administrare (raioanele) și instituirea unui sistem de aproximativ 300 de „pretori" câte unul la circa 5.000 de locuitori, similar modelelor din Polonia, Lituania și Ucraina, pentru reprezentarea locală a satelor.  

Potrivit autorităților, 350 de comunități din Rep. Moldova au inițiat deja procesul de amalgamare, după consultări desfășurate în 29 de raioane cu peste 3.700 de aleși locali. Reprezentanții guvernării au anunțat anterior că toate deciziile vizând diferite etape ale reformei sunt luate împreună cu primarii localităților.