Expertul Ion Guzun consideră că, aparent, procedura a fost respectată în cazul eliberării lui Filat. Olesea Stamate: Conducerea penitenciarului ar fi putut informa ministerul
-
04 Decembrie 2019 14:35
Judecătoria Chișinău a stabilit că Vlad Filat întrunește condițiile de eliberare condiționată. Astfel, încheierea instanței constată că după ce i-a fost redusă pedeapsa cu 709 zile, Vlad Filat a stat în detenție două treimi din termenul stabilit, care a expirat pe 6 noiembrie 2019. Ministrul Fadei Nagacevschi va investiga modul în care a fost eliberat Vlad Filat. Pe de altă parte, juriștii consideră că procedura este legală și fac referință la o decizie a Curții Europene a Drepturilor Omului, privind condițiile proaste de detenție.
Relatează Radu Osipov.
Fadei Nagacevschi a declarat după ședința Consiliului Suprem de Securitate că la Administrația Națională a Penitenciarelor și în sistemul penitenciar vor fi demise mai multe persoane cu funcții de răspundere. Pe 8 noiembrie, o comisie specială a constatat că Vlad Filat poate fi eliberat condiționat. Ulterior, pe 12 noiembrie, în ziua când Guvernul Sandu a căzut, șeful interimar al penitenciarului nr. 13 a făcut un demers în instanță de eliberare a fostului prim-ministru, afirmă Nagacevschi. El o învinuiește pe Olesea Stamate că ar fi numit persoanele care au declanșat această procedură.
„Pe mine mă interesează de ce o persoană a fost deținută în penitenciar patru ani de zile din termenul de nouă ani de zile, ținând cont că condiția stabilită de lege este ca persoana să-și fi executat două treimi din termenul pedepsei”, a afirmat Fadei Nagacevschi.
Și fostul, și actualul ministru al justiției spun că nu au știut de existența unui asemenea proces de judecată. Olesea Stamate declară că ministerul nu are nicio atribuție și nu poate interveni în decizia unei instanței de judecată pentru că acesta ar fi un abuz.
„Înțeleg că conducerea penitenciarului ar fi putut informa ministerul, fie când eram eu în funcție, fie ministrul actual, dar doar cu titlul de informare, ca ministrul să nu apară într-o lumină proastă atunci când este întrebat și nu cunoaște despre faptul că s-a venit cu această propunere, însă ministrul nu poate să intervină și nici nu trebuie să intervină. Asistăm la o incompetență totală”, a menționat Olesea Stamate.
În noiembrie 2018, parlamentul a decis că persoanele deținute în condiții proaste pot cere despăgubiri sau reducerea termenului, recomandare făcută de Curtea Europeană a Drepturilor Omului, afirmă Ion Guzun de la Centrul de Resurse Juridice din Moldova. Legea a intrat în vigoare pe întâi ianuarie 2019.
„Aparent, procedura a fost respectată. Trebuie de făcut o analiză despre profilul acestor persoane. Dacă parlamentul consideră că pentru anumite infracțiuni nu pot fi aplicate aceste prevederi de compensare pentru condiții proaste de detenție, atunci să o facă, dar motivat”, a afirmat expertul.
